„Buy-backul“ pentru PET-uri poate fi finanţat din taxa pe pungile din plastic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Buy-backul“ pentru PET-uri poate fi finanţat din taxa pe pungile din plastic
„Buy-backul“ pentru PET-uri poate fi finanţat din taxa pe pungile din plastic

Preşedintele Fondului pentru Mediu susţine că pot fi găsiţi bani pentru răscumpărarea ambalajelor şi finanţarea fabricilor de tocat PET-uri. Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Vlad Marcoci, consideră că strângerea şi tocarea PET-urilor ar putea să aducă bani la bugetul de stat.

„Adevărul“: Răscumpărarea PET-urilor poate fi o soluţie pentru a scăpa de invazia plasticului?

Vlad Marcoci: Iniţiativa legislativă, luată de domnul deputat Iulian Iancu în urmă cu un an, cât şi campania pentru răscumpărarea PET-urilor, lansată de cotidianul „Adevărul” reprezintă o variantă pentru a scăpa de sticlele goale din plastic, aruncate peste tot. Dar trebuie să ne gândim bine care ar putea fi costurile şi profitul acestui proiect.

 Este eficientă colectarea selectivă a deşeurilor?

Este un pas, dar lucrurile se pun la punct în ani de zile. Important este însă ca aceste containere speciale să fie la îndemâna oamenilor. La Piatra Neamţ, de exemplu, unde este implementat un proiect de colectare selectivă, cu fonduri PHARE, containerele se află în faţa fiecărui bloc, iar eficienţa acestui sistem este maximă. Problemele cele mai mari însă, legate de colectarea selectivă a deşeurilor, le avem în mediul rural.

„Buy-backul“ pentru sticlele din plastic ar putea să funcţioneze în paralel cu colectarea selectivă?

Răscumpărarea PET-urilor poate funcţiona în paralel cu sistemul de colectare selectivă, iar metoda actuală nu trebuie să rămână unicul mijloc de a strânge deşeurile din plastic. Scopul nostru este să scăpăm cât mai repede de deşeurile din ambalaje, să le reciclăm şi să le valorificăm.

Ce variantă consideraţi că este mai eficientă pentru strângerea sticlelor din plastic: cointeresarea materială sau amenzile?

Consider că trebuie aplicate ambele soluţii. Trebuie să-i oferi omului posibilitatea să scape de aceste deşeuri şi să câştige chiar şi nişte bani, dar dacă, în momentul în care-i pui la dispoziţie această cale, el o ignoră, trebuie să-l amendezi. Putem scăpa de PET-uri şi prin cointeresare materială, dar şi cu parul, dacă oamenii nu înţeleg că trebuie să nu mai lase în urma lor gunoaie ce se degradează în sute de ani.

Poate finanţa Administraţia Fondului pentru Mediu „buy-backul” pentru PET-uri?

Bugetul Fondului pentru Mediu este deja aprobat pentru acest an, dar  consider că „buy-backul” este o soluţie şi, personal, o susţin, dar toate programele se realizează cu bani. Acest sistem de răscumpărare trebuie însă adoptat de cineva care să aibă şi profit, pentru că nu poate fi vorba despre voluntariat.

Iar dacă proiectul se dovedeşte profitabil, vor fi destui dispuşi să-l desfăşoare, iar statul poate veni în sprijinul celor interesaţi prin bani alocaţi de la Fondul pentru Mediu. Automatele pentru PET-uri, ce vor fi instalate în supermarketuri, pot fi finanţate, de exemplu, de stat. Dar tot acest sistem trebuie gândit integral şi eficient.

În cât timp ar putea fi implementat proiectul ce prevede răscumpărarea sticlelor din plastic?

Toate lucrurile se învârtesc în jurul banilor şi trebuie să ne gândim bine dacă această activitate ar putea fi profitabilă. Dar dacă proiectul va fi propus şi aprobat la nivel de minister, el ar putea fi implementat pe baza bugetului de anul viitor. Deocamdată însă, trebuie parcurse mai multe etape, cum ar fi elaborarea Ghidului pentru gestionarea deşeurilor, ce ar putea avea un subcapitol cu privire la gestionarea PET-urilor. De-abia după ce vor fi făcuţi aceşti paşi, vom putea vedea dacă finanţăm presele ori automatele pentru compactarea PET-urilor.

Fabricile de tocare a PET-urilor ar putea primi bani de Fondul pentru Mediu?

Cu siguranţă. Dacă va apărea o lege în acest sens, care să susţină „buy-backul” pentru sticlele din plastic, trebuie să ne gândim şi ce se va întâmpla cu ele după ce vor fi colectate. În prezent, în România funcţionează câteva astfel de fabrici, dar numărul lor va trebui să crească în momentul în care cantitatea de PET-uri va fi mai mare. Aceste fabrici de tocare pot fi finanţate din taxa pe pungile din plastic sau ecotaxa.
 
Există în acest moment cereri de finanţare pentru astfel de fabrici?

image

Vlad Marcoci,  preşedintele Fondului pentru Mediu,  sprijină campania de răscumpărare a PET-urilor  p Foto: Credit



Nu au cum să existe cereri până când nu vom vedea ce proiecte vom putea finanţa. În momentul în care vom afla acest lucru, aceste fabrici vor fi luate în calcul pentru finanţare, deoarece pot dezvolta activităţi economice ce generează profit, cât şi noi locuri de muncă. Iar profitul lor înseamnă bani aduşi la bugetul de stat, asta pe lângă faptul că elimină prin tocare PET-urile ce sufocă natura.

Pierde mai mulţi bani România dacă investeşte în mediu sau dacă plăteşte amenzi la Bruxelles?

Amenzile curg fără oprire din momentul în care încep să fie aplicate de Comisia Europeană şi nu se sting decât dacă ne îndeplinim ţintele asumate. Bineînţeles că nu trebuie să ajungem în situaţia în care să plătim amenzi, ci trebuie să grăbim colectarea deşeurilor sau închiderea gropilor de gunoi. Este de preferat să strângem cât mai repede mormanele de PET-uri sau orice alt tip de deşeuri din ambalaje, decât să ajungem în situaţia în care o să fim traşi la răspundere şi amendaţi zdravăn de Uniunea Europeană. 

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite