Bolile neurologice lovesc tot mai mulţi tineri în România

Bolile neurologice lovesc tot mai mulţi tineri în România

Un nămăr tot mai mare de tineri suferă de ”bolile bătrâneţii” FOTO Shuttestock

Scleroza multiplă, neuropatiile şi boala Parkinson sunt afecţiuni neurologice care apar la vârste din ce în ce mai tinere în România. Şi accidentele vasculare cerebrale se întâlnesc tot mai des la persoanele sub 30 de ani, avertizează medicii neurologi.

Ştiri pe aceeaşi temă


Dacă sleroza multiplă este recunoscută ca fiind cea mai invalidantă boală neurologică a adultului tânăr, pentru celelalte afecţiuni, prezenţa la vârste mai tinere reprezintă un semnal de alarmă important pentru specialişti.

În cazul accidentului vascular cerebral, de exemplu, peste 31% din numărul total al pacienţilor cu această problemă au vârsta cuprinsă între 20-64 de ani (circa 20.000 de noi cazuri diagnosticate anual), în creştere de la 25% cât se înregistrau în 1990.

"În ultimii 20 de ani patologia vasculară cerebrală a înregistrat o creştere semnificativă în cazul subiecţilor tineri. Cifrele vorbesc şi noi, ca practicieni, constatăm în activitatea de zi cu zi această tendinţă de creştere îngrijorătoare”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), în cadrul Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie care are loc în intervalul 7-10 iulie la Euforie Nord.

El a subliniat că a scăzut dramatic şi vârsta la care apar bolile neurodegenerative, cum este maladia Parkinson. Aceasta, suţine medicul, poate surveni chiar la 20 ani, deşi se consideră că afectează predominant persoanele trecute de 65 de ani. La nivel mondial, studiile de prevalenţă estimează o cifră de 6 milioane de persoane cu Parkinson, în România fiind în jur de 70.000 de pacienţi trataţi pentru această afecţiune.

Peste 6 mii de români au scleroză multiplă

A crescut şi numărul celor care suferă de scleroză multiplă, boala neurologică autoimună, care debutează în majoritatea cazurilor între 20-30 de ani. Datele statistice arată că în ultimii 6 ani, la nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor cu această boală a ajuns la 600.000. În România, potrivit medicului Mureşanu, există între 6.000 şi 7.000 de oameni cu această afecţiune, prevalenţa fiind de 32-34%.

Conform datelor prezentate de Platforma Europeană a Sclerozei Multiple, ţara noastră se situează pe loc 27 din 33 de state din Europa la capitolul servicii medicale acrodate pacienţilor diagnosticaţi cu această boală invalidantă. Cu toate acestea, preşedintele SNR susţine că în România persoanele cu scleroză multiplă ”sunt o categorie de bolnavi care o duc foarte bine comparativ cu alţii”, argumentând că s-au făcut eforturi lăudabile pentru derularea Programului Naţional pentru această afecţiune.

Astăzi, prin Programul Naţional, desfăşurat în 11 centre universitare, 2.700 de pacienţii beneficiază de tratament imuno-modulator la standarde mondiale şi se depun eforturi pentru a creşte accesibilitatea la acest tip de tratament. Credem că anul viitor vom avea mai mulţi pacienţi pe care îi vom include”, a arătat prof. dr. Dafin Mureşanu, adăugând că lista de aşteptare pentru aceste tratamente este de 300-400 de pacienţi anual.

Cititul, cel mai bun tratament preventiv

Grav este că şi tulburările neurocognitive – tot  ce se finalizează cu demenţe – , sunt pe o pantă ascendentă şi la vârste tot mai tinere, principala cauză a acestei sitaţii fiind stilul de viaţă alert şi dezorganizat.

Modul foarte dinamic în care trăim, stresul, timpul restricţionat pentru propria persoană, munca în sesiuni de asalt continue şi tendinţa de a mânca în regim de fast-food reprezintă un început de comportament nefavorabil. Urmează apoi relaţia puţin definită şi laxă cu medicul. Românii nu merg la control pentru a depista din timp factorii de risc şi nici nu fac suficientă mişcare”, a explicat preşedintele SNR.

El a atras atenţia asupra nevoii de stimulare a activităţii congnitive, ca parte importantă a prevenirii bolilor degenerative ale sistemului nervos. Pentru a îmbunăţi memoria şi capacitatea de concentrare, pofesorul Mureşanu spune că nu e neapărat nevoie de un ”training intens”.

Simplul fapt de a citi, de fi orientaţi şi curioşi este de ajuns. Cititul de foloseşte foarte mult, având un efect exact opus privitului la televizor şi activităţilor pasive ”, a subliniat acesta.

Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie a adus în România vârfuri ale medicine şi cercetării ştiinţifice şi este organizat de Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplaticităţii (SSNN) împreună cu Scietatea de Neurologie din România (SNR) şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS) şi Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

Evenimentul este coordonat de prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, prof. dr. Dafin Mureşanu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Hţieganu” din Cluj-Napoca şi prof. dr. Ovidiu Bejenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările