BISERICA ORTODOXA DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA

necontenind încercările de a supune şi domina răsăritul, introducând inovaţiile ei în toate domeniile vieţii bisericeşti. Un exemplu a fost încercarea de reformă a calendarului făcută de

necontenind încercările de a supune şi domina răsăritul, introducând inovaţiile ei în toate domeniile vieţii bisericeşti. Un exemplu a fost încercarea de reformă a calendarului făcută de Papa Grigorie al XIII-lea în 1582, dar, ca de fiecare dată, aceste încercări au fost respinse, fiind considerate abateri de la tradiţia ortodoxiei. În timpul acestor frământări, nici Biserica Ortodoxă Română nu a scăpat de aceste ispite. În anul 1864, Alexandru Ioan Cuza convoacă un Sinod bisericesc unde recomandă schimbarea calendarului Iulian cu cel Gregorian. Cel mai aprig opozant, Sf. Ier. Calinic de la Cernica, apărător al adevăratei credinţe, împreună cu ceilalţi ierarhi şi monahi resping propunerea. Inevitabilul se produce însă, când, în 1923, în cadrul conferinţei de la Constantinopol, s-a decis schimbarea calendarului Iulian cu cel Gregorian, operă masonică evidentă. Singurul opozant, Mitropolitul Bucovinei, Visarion Puiu, este nevoit să ia calea exilului, murind la Paris. Lungul calvar al Bisericii Strămoşeşti (devenind din Biserică Naţională obiect de prigoană şi persecuţie sângeroasă) a început. Lupta cea bună fiind continuată de către preoţii monahi (nucleul de rezistenţă fiind în Mânăstirea Neamţ), organizaţi şi conduşi de Mitropolitul Glicherie Tănase, atunci ieromonah. Această Biserică continuatoare a adevăratei credinţe vechi de 2000 de ani a devenit de
stil vechi
doar de trei sferturi de veac. Cei care nu au acceptat introducerea calendarului Gregorian au fost nevoiţi să-şi părăsească bisericile, mânăstirile, continuând să propovăduiască precum apostolii prigoniţi de autorităţi, negaţi de Biserica Oficială de Stil Nou, credinţa lor nestrămutată în valorile sacre stabilite de cele şapte Sinoade Ecumenice ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit, transformând făclia credinţei strămoşeşti într-un rug aprins a cărui lumină a sporit şi sporeşte în strălucire. Apostolul acestei credinţe a fost Mitropolitul Glicherie Tănase. Lui şi celor care l-au urmat, clerici şi mireni li se datorează existenţa pe pământul românesc a acestei Biserici Martirice. Istoria acestui sfânt lăcaş (Mânăstirea Slătioara, din Suceava) se confundă cu însăşi istoria Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, fiind indisolubil legată de viaţa şi activitatea fondatorului ei, Sf. Ier. Glicherie Mărturisitorul. Mânăstirea Slătioara fiind construită în scopul de a deveni centrul duhovnicesc şi sediul conducerii bisericii de stil vechi."
Pasajul de mai sus aparţine Mitropolitului Vlasie, conducătorul actual al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România (BOSV). Trebuie subliniat din start că acest cult nu face parte dintre cultele recunoscute de statul român la această oră. Ne-am întâlnit, pentru ziarul Adevărul, cu Sofronie Suceveanul, episcopul vicar al BOSV, la sediul mitropoliei care este la Mânăstirea Slătioara din judeţul Suceava.
Acesta ne-a declarat că ar exista aproximativ un milion de credincioşi români care ar aparţine acestei Biserici. Numărul preoţilor este de circa 170, iar al bisericilor şi mânăstirilor peste 200. L-am întrebat dacă, ţinând cont de numărul lăcaşurilor de cult şi al preoţilor, nu cumva este cam exagerat numărul de un milion de credincioşi... Episcopul Sofronie ne răspunde că "aceşti credincioşi sunt răspândiţi în toată ţara". Cei mai mulţi sunt concentraţi în Moldova. Din cauza piedicilor administrative, BOSV nu are încă instituţii de învăţământ propriu, astfel încât o parte din cei care sunt preoţi pe stil vechi sunt pregătiţi la Chişinău. El insistă asupra denumirii corecte, aceea de "stil vechi", şi nu de "stilist" - "stilist înseamnă făcător de stil aparte, că să ne defaime"...
Dar care este realitatea astronomică, legată de calendar, l-am întrebat pe Episcopul Sofronie? "Trebuie să mă documentez puţin... Adică ştiu, aşa, în mare, dar n-o pot reda...", ne spune acesta. Dialogul nostru se desfăşoară în biroul episcopului, foarte modern. Episcopul stă la un birou dotat cu computer, fax, telefon. Are, desigur, şi telefon mobil, dar nu este semnal în această zonă. De aceea, simţim nevoia să insistăm: calendarul propus de Papa Grigorie este mult mai aproape de realitatea astronomică, astăzi aveţi aici internet, vă puteţi racorda la ora exactă cu o mare precizie... Aşadar, ştiinţific, ceea ce s-a petrecut în 1924 a fost corect!... "Se poate să fie lucrul ăsta, dar după cum spune şi Sf. Ioan Gură de Aur:
S-a făcut despărţire în Biserică, şi despărţirea nici sângele mucenicilor n-o spală!
... Au fost nişte rânduieli pe care trebuie să le păstrăm!". Citatele autojustificative curg în continuare: "
Nici îngerii din cer nu pot să vină şi să schimbe ceea ce s-a întemeiat de către Duhul Sfânt(Pavel)
Noi ştim că la Sinodul întâi s-au pus bazele şi s-a lăsat calendarul Iulian..."
Întrebăm, la rândul nostru, de ce ar fi această chestiune a calendarului motiv de ceartă între ortodocşi, de ce este o problemă atât de scandaloasă?... "Este", ni se spune. "O singură dată a înviat Iisus. Deci, măsurătoarea ar trebui să se facă o singură dată pe an. Episcopul reproşează ortodocşilor de stil nou că sărbătoresc Paştele după stilul vechi, pe când restul calendarului este Gregorian.
Cum se ştie, în BOSV, chiar dacă au "şcoala monahală" - aşa cum ne spune episcopul -, dincolo de problema studiilor teologice pe care nu le au majoritatea ierarhilor şi preoţilor de stil vechi, mai este un alt aspect şi mai important: cel al hirotonirii. Este o problemă rezolvată prin trecerea la BOSV a Mitropolitului Galaction Cordun, ni se spune. Acesta a hirotonit apoi preoţii BOSV.
Fără a fi lămurit, reporterul insistă: dacă se va merge pe această formulă desuetă şi incorectă a calendarului Iulian, în care se va rămâne în urmă cu câte o zi la aproximativ 130 de ani, atunci, peste câteva mii de ani, credincioşii pe stil vechi vor sărbători Crăciunul în mijlocul verii!... Sunt nişte realităţi astronomice care nu au de-a face cu dogmele bisericii... Imperturbabil, simpatica noastră gazdă ne răspunde: "2000 de ani a fost bun?! Eu vă spun, dacă 2000 de ani s-a sărbătorit iarna, tot aşa rămâne şi mai departe la noi!" Dacă nu ţineţi cont de ştiinţă, n-ar trebui să aveţi nici curent electric, nici telefon mobil, nici computer aici! "ştiinţific, da, o fi. Dar eu o păstrez pe astalaltă!".
Nu prea înţelegem de ce calendarul trebuie legat de "credinţa adevărată"... Episcopul Sofronie consideră însă că acestea sunt legate indisolubil: "Ăsta este crezul meu, în credinţa asta s-au mântuit sfinţii şi eu o păstrez!". Mai mult, are rezerve faţă de manifestările de sfinţenie contemporană din creştinismul ortodox de stil nou. Au rămas întrebări fără răspuns: nu cumva miza reală este alta în toată această ruptură, nu cumva a fost şi este o capcană cam ieftină?...

"Toată Rusia şi Basarabia sunt pe stil vechi", ne declară cu mândrie episcopul vicar. Născut în localitatea Asău (Bacău), într-o familie care respecta calendarul vechi, acesta nu are studii superioare, este în vârstă de 43 de ani şi a făcut "specializări" în Statele Unite ale Americii la una din mânăstirile de acolo care funcţionează pe stil vechi. Tot calendarul vechi (Iulian) este respectat şi de călugării de la Sf. Munte Athos, pe când în Grecia există, ca şi la noi, două biserici: una pe stil vechi şi alta pe stil nou. Patriarhia de la Constantinopol funcţionează însă pe stilul nou. Previzibil, discursul interlocutorului nostru este autojustificativ şi foarte critic la adresa Bisericii Ortodoxe Române.