Analiză: OMS şi liderii lumii puteau să prevină catastrofa globală COVID-19

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Comisia critică aspru şi Regulamentele Internaţionale de Sănătate, singurele instrumente legale în caz de epidemie Foto: Shutterstock
Comisia critică aspru şi Regulamentele Internaţionale de Sănătate, singurele instrumente legale în caz de epidemie Foto: Shutterstock

Un răspuns rapid la nivel internaţional ar fi putut opri epidemia de COVID-19 din China înainte să devină „catastrofa globală din sănătate şi economie”, arată un raport al experţilor din Comisia Independentă pentru Starea de Pregătire şi Răspunsul la Pandemie (IPPR), analiză cerută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit Financial Times.

Astfel autorităţilor chineze şi OMS le-ar fi luat prea mult timp până să-şi dea seama că virusul se răspândea printre locuitorii din Wuhan şi nu au emis suficient de repede avertismentul că se răspândeşte de la om la om, potrivit raportului.

”În viitor, trebuie folosită o abordare precaută de la început, astfel încât să se presupună că o boală respiratorie s-ar putea răspândi de la om la om dacă nu s-a dovedit contrariul”, se arată în raport potrivit sursei citate.

Totodată, printre recomnadări se numără şi un nou tratat, prin care să fie înfiinţat un Consiliu Global pentru Ameninţări contra Sănătăţii, mai multe puteri pentru OMS de a investiga şi publica informaţii despre boli fără aprobări guvernamentale şi finanţarea unui Fond Internaţional Pandemi (IPFF) cu 5-10 miliarde de dolari pe an şi 50-100 de miliarde de dolari în caz de urgenţă. 

”Comisia recomandă o transformare radicală, menită să asigure angajamente de cel mai înalt nivel pentru noul sistem, pe care cetăţenii să se bazeze pentru a-i menţine sănătoşi şi în siguranţă”, spun co-preşedinţii comisiei care a elaborat raportul, fostul premier neo-zeelandez Helen Clark şi fostul preşedinte liberian Ellen Johnson Sirleaf. 

Comisia critică aspru şi Regulamentele Internaţionale de Sănătate, singurele instrumente legale în caz de epidemie: ”Aşa cum sunt ele făcute, mai degrabă limitează decât să permită o acţiune rapidă”. 

”Dacă restricţiile de călătorie ar fi fost impuse mai repede şi în mod mai extins, ar fi existat o inhibare serioasă a rapidei transmisii a virusului. Trebuie să realizăm că trăim în secolul XXI, nu în Evul Mediu”, a spus Clark într-o conferinţă de presă. 

Comisia a criticat OMS şi pentru că nu a declarat COVID-19 o situaţie de urgenţă internaţională până pe 30 ianuarie. Pandemia a fost declarată oficial abia pe 11 martie. 

   

Cele mai puternice critici au fost în direcţia ţărilor bogate din Europa şi America de Nord pentru că au ”irosit luna februarie din 2020” prin inacţiune, ceea ce a dus la ”lună pierdută în care multe ţări ar fi putut să ia măsuri pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2 şi să prevină catastrofa globală din sănătate şi economie”.

OMS este necesar să aibă puteri mai mari în gstionarea pandemiilor viitoare

OMS ar fi trebuit să califice noua epidemie a noului coronavirus din China drept o urgenţă internaţională înainte de 30 ianuarie 2020, iar luna care a urmat a fost ”pierdută”, din cauză că ţările nu au adoptat măsuri puternice în vederea opririi răspândirii agentului patogen respirator, conchid ei. 

În acest raport consacrat gestionării pandemiei, aceşti experţi independenţi îndeamnă la reforme îndrăzneţe ale OMS şi la o revizuire de la zero a planurilor naţionale de pregătire, în vederea evitării unui nou ”cocteil toxic”.

”Este esenţial ca OMS să aibă mijloace de acţiune”, declară Helen Clark, copreşedinta grupului de experţi, un fost premier neozeelandez, la prezentarea raportului ”Covid-19: Make it the Last Pandemic" ("Cocid-19: să facem din ea utima pandemie”).

”Cerem un nou sistem de supraveghere şi alertă care să aibă la bază transparenţa şi care să permită OMS să publice informaţii imediat”, a subliniat copreşedinta Ellen Johnson Sirleaf, o fostă preşedintă liberiană.

Miniştrii Sănătăţii urmează să dezbată concluziile acestui raport în deschiderea Adunării anuale a OMS, la 24 mai.

Uniunea Europeană (UE) coordonează eforturi în vederea unei reforme a agenţiei ONU, însă acest efort necesită timp, subliniază diplomaţi.

Virusul SARS-CoV-2, care a apărut în oraşul chinez Wuhan (centru) la sfârşitul lui 2019, a devenit o ”pandemie catastrofală” care a ucis peste 3,4 milioane de oameni şi a devastat economia mondială, se arată în raport.

”Situaţia în care ne aflăm azi ar fi putut să fie evitată”, apreciază Ellen Johnson Sirleaf. ”Ea are drept cauză o miriadă de eşecuri, de lacune şi de întârzieri în pregătire şi răspuns”, subliniază ea.

Medici chinezi au semnalat cazuri de pneumonie neobişnuită în decembrie 2019 şi au informat autorităţile, iar OMS a preluat rapoarte de la Centre de Controlul Bolilor din Taiwan şi de la alte organisme, potrivit grupului de experţi.

Însă Comitetul de Urgenţă al OMS ar fi trebuit să declare o urgenţă sanitară mondială la prima sa reuniune, la 22 ianuarie, şi nu să aştepte până la 30 ianuarie, se arată în raport.

Comitetul nu a recomandat, atunci, restricţii de călătorie, din cauza Regulamentului Sanitar Internaţional al OMS, care este necesar să fie revizuit, recomandă experţii în raport.

”Dacă s-ar fi impus resticţii de călătorie mai rapid şi mai largi, transmiterea bolii ar fi fost limitată puternic, iar acest lucru este valabil şi în prezent”, apreciază Helen Clark.

O LUNĂ ”PIERDUTĂ”

Guvernele nu au înţeles că declararea stării de urgenţă este ”cea mai puterică alarmă posibilă” a OMS, care nu are puterea să declare o pandemie, în pofida faptului că a prezentat-o astfel la 11 martie, se arată în raport. ”Este evident, pentru grupul de experţi, că februarie 2020 a fost o lună pierdută, în care ar fi putut să fie luate măsuri în vederea opririi epidemiei şi prevenirii pandemiei”, se arată în raport. În loc să-şi pregătească spitalele pentru a primi bolnavi de covid-19, numeroase ţări s-au lansat atunci într-o cursă frenetică către echipamente de protecţie şi medicamente, reproşează experţii.

Grupul de experţi salută însă eforturi ”neobosite” ale conducerii şi personalului OMS în timpul pandemiei.

El nu aruncă vina asupra Chinei sau directorului general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus, pe care administraţia fostului preşedinte american Donald Trump l-a acuzat de faptul că s-a ”centrat asupra Chinei”, o acuzaţie pe care acesta a respins-o.

Experţii apreciază că postul de director general al OMS este necesar să fie limitat la un singur mandat de şapte ani - în vederea evitării oricăror presiuni politice. OMS şi Organizţaia Mondialăa Comerţului (OMC) este necesar să convoace guvrne şi laboratoare farmaceutice în vederea elaborării unui acord cu privire la licenţe voluntare şi transferul de tehnologie în vederea unei accelerări a producţiei vaccinurilor, se arată în raport.

”În cazul în care nu se încheie un asemenea acord în următoarele trei luni, o derogare de la ADPIC (acorduri privind aspecte ale dreptului de propritate intelectuală referitoare la comerţ) este necesar să fie aplicată imediat”, apreciază Helen Clark.

”Suntem foarte încurajaţi de impulsul în favoarea unei derogări de la ADPIC”, subliniază ea, evocând susţinerea administraţiei lui Joe Biden, săptămâna trecută, în favoarea unei ridicări a brevetelor vaccinurilor împotriva covid-19.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite