Adolescentul sedentar şi dependent de fast-food, victima sigură a diabetului

Diabetul zaharat, o afecţiune care face victime din ce în ce mai des şi în rândul copiilor. FOTO Shutterstock

PREMISE Diabetul zaharat de tip 2 afectează în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 18 ani. Cauzele principale sunt alimentaţia grasă, de tip fast-food, dependenţa de dulciuri şi de sucuri carbogazoase, lipsa mişcării şi odihna insuficientă. Toate pot fi prevenite de părinţi, atrag atenţia medicii

În România sunt peste 2,3 milioane de oameni cu diabet. 90% dintre aceştia suferă de diabet zaharat de tip 2.

Astfel, ne situăm pe locul al doilea în Europa, după Turcia, în ceea ce priveşte incidenţa diabetului.

La nivel global, se preconizează că, până în anul 2030, numărul cazurilor de diabet se va dubla, conform statisticilor furnizate de Federaţia Internaţională de Diabet.

Din păcate, nu există statistici clare în ceea ce priveşte incidenţa diabetului la copii. Singurele informaţii, puse la dispoziţie la sfârşitul anului 2014 de studiul Predatorr, arată că în România sunt peste 3.000 de copii trataţi cu insulină.

Însă insulina injectabilă este tratamentul esenţial mai ales în cazul diabetului de tip 1, iar medicii au observat în cabinete un fenomen alarmant: creşterea numărului de pacienţi care sunt diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 2 sub vârsta de 18 ani.

„Există o tendinţă nefericită de creştere a numărului de cazuri de diabet zaharat de tip 2, care până nu demult, era considerat apanajul oamenilor cu vârste de peste 40 de ani. Pe fondul creşterii supraponderalităţii, obezităţii, dislipidemiei (n.r. – dezechilibru al nivelului lipidelor din sânge), al alimentaţiei proaste şi al sedentarismului la copii, diabetul zaharat de tip 2 s-a mutat şi la grupa de vârstă sub 18-20 de ani“, spune dr. Luminiţa Lavinia Florea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice la Centrul Medical Provita.

Rolul părinţilor este crucial

Fenomenul poate fi oprit dacă părinţii ar fi mult mai atenţi la alimentaţia copilului, dacă l-ar educa să mănânce sănătos şi dacă ei înşişi ar fi un exemplu demn de urmat, sunt de părere specialiştii. Din păcate, adulţii sunt grăbiţi, stresaţi, împovăraţi de grija zilei de mâine şi mănâncă la fel de dezordonat, iar aceste lucruri influenţează în mod negativ şi comportamentul copiilor.

De cele mai multe ori, copilul pleacă dimineaţa la şcoală fără să mănânce şi primeşte bani de buzunar pentru a-şi cumpăra de mâncare din apropierea şcolii. Această lipsă de implicare a părinţilor şi atracţia irezistibilă pentru alimentele gustoase, dar complet nesănătoase, îi impinge pe copii în mod inevitabil spre fast-food, dulciuri, sucuri carbogazoase şi tot felul de ronţăieli care aduc calorii goale în organism, semnalează nutriţioniştii.

Nu doar fast-foodul este vinovat de kilogramele în plus ale copilului. Şi mâncarea gătită acasă poate duce la un exces ponderal. Tocăniţele cu mult ulei, combinaţiile alimentare greşite (cartofi cu pâine, cereale dulci cu lapte, pastele cu şuncă şi smântână), cartofii prăjiţi în baie de ulei şi dulciurile de casă, care conţin mult zahăr, făină şi unt, sunt alimente de evitat, ţin să precizeze specialiştii în nutriţie.

Copiii dorm puţin şi nu fac mişcare

Un factor adeseori ignorat, dar foarte important în declanşarea diabetului este lipsa odihnei corespunzătoare. Somnul este o necesitate la fel de importantă precum alimentaţia sau respiraţia, iar orele în şir petrecute în faţa televizorului sau a calculatorului, ronţăind chipsuri sau dulciuri cu conţinut extrem de mare de zahăr, pot duce la apariţia tulburărilor de somn. Copiii adorm mai greu, nu au un somn odihnitor din cauza digestiei îngreunate şi se trezesc mult mai obosiţi decât la culcare. Tot acest mecanism tulbură metabolismul şi favorizează îngrăşarea.

„Observ un fenomen îngrijorător, şi anume că elevii merg la şcoală dimineaţa nemâncaţi, nedormiţi şi efectiv năuciţi. Fără implicarea părinţilor, lupta este din start pierdută. De asemenea, este imperios necesară introducerea şi respectarea orelor de educaţie fizică şi sanitară în şcoli“, spune prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române şi autor al cărţii „Abecedar de Nutriţie“.

Şi şcoala participă, într-o oarecare măsură, la declanşarea unor probleme de sănătate la copii. Programa şcolară încărcată, orele matinale la care trebuie să ajungă la şcoală şi temele stufoase îi obosesc pe copii şi chiar le provoacă insomnie, arată un studiu realizat de specialiştii Institutului de Sănătate Publică din Baia Mare. Însă şi de această dată, părintele poate avea un rol decisiv. Pentru a împiedica suprasolicitarea copiilor, părinţii ar trebui să îi implice pe copii în diverse activităţi, cum ar fi practicarea sporturilor sau plimbările în aer liber, recomandă specialiştii.

Fumează şi consumă alcool prea devreme

„Pe lângă epidemia de sedentarism, o altă cauză a apariţiei diabetului zaharat la copii este fumatul la vârste din ce în ce mai fragede“, menţionează prof. dr. Nicolae Hâncu.

Potrivit unui studiu realizat de către cercetătorii americani, legătura dintre fumat şi diabetul de tip 2 ţine de efectul hiperglicemiant (creştere majoră a glicemiei) pe care fumatul îl are asupra organismului. O singură ţigară reduce cu 15% abilitatea organismului de a utiliza insulina, iar nicotina inhibă secreţia de insulină, hormon care asigură pătrunderea glucozei în celule.

În acelaşi timp, consumul excesiv de alcool în rândul adolescenţilor, ca formă de socializare şi integrare în anumite grupuri, poate duce la tulburări de comportament alimentar şi fluctuaţii ale glicemiei.

„Alcoolul poate şi să crească şi să scadă nivelul zahărului din sânge, în funcţie de cantitate şi dacă este sau nu asociat cu mâncare“, spune dr. Daniela Voicu, medic primar endocrinolog la Medicover Victoriei.

Diabetul le-a schimbat viaţa încă din adolescenţă

Diabetul este o afecţiune care este descoperită deseori în urma unui control de rutină. Din nefericire, simptomele debutează brusc, cel puţin în cazul diabetului de tip 1, cea mai frecventă formă în cazul copiilor, şi necesită tratament de urgenţă. Cu astfel de cazuri s-a confruntat şi medicul Luminiţa Florea, care ne povesteşte cum diagnosticul de diabet a responsabilizat şi maturizat timpuriu două adolescente.

„Am avut două cazuri mai speciale pe vremea când îmi făceam rezidenţiatul în specialitatea de diabet.

Este vorba de două adolescente care au venit la camera de gardă, la îndrumarea medicului de familie.

După o perioadă scurtă, de câteva săptămâni, de simptome cărora familia nu le-a acordat o atenţie deosebită – sete mare, scădere ponderală, astenie fizică, ameţeli –, fetele au ajuns la un control de rutină la medicul de familie, care le-a făcut un test rapid pe aparatul glucometru, însă dispozitivul nu a putut indica o valoare glicemică exactă, ci doar o alarmă de Hi, adică o glicemie foarte mare“, spune dr. Florea.

Deşi adolescentele au venit la camera de gardă pe picioarele lor,  testele de glicemie arătau valori alarmante, de 600-700 mg/dl (valorile normale se situează între 60-100 mg/dl pe nemâncate şi nu trebuie să depăşească 160 mg/dl la o oră după masă), iar la recoltare, sângele se coagula aproape instantaneu, existând pericolul comei sau chiar al decesului.

„Fetele au fost internate de urgenţă şi au fost tratate conform procedurii, iar evoluţia a fost una favorabilă. Însă impactul emoţional a fost marcant atât pentru fete, cât şi pentru familiile lor şi pentru întreaga echipă care le-a monitorizat evoluţia“, completează medicul.

Consilierea psihologică, importantă

Poate tocmai de aceea este foarte importantă consilierea psihologică a pacienţilor şi a familiilor lor când se confruntă cu un diagnostic de diabet zaharat şi totul se schimbă începând din acel moment. O nouă dietă, reguli noi de alimentaţie şi stil de viaţă, multe informaţii teoretice şi practice despre boală, despre tratamentul ei, despre cum să faci faţă oricărei situaţii critice.

„În cei aproape zece ani care au trecut de când le-am cunoscut pe cele două adolescente, au arătat că se poate reuşi. Ele sunt bine acum, fără complicaţii şi cu o viaţă perfect integrată social şi familial. Şi acest lucru oferă satisfacţii tuturor celor care au avut un rol mai mic sau mai mare în gestionarea cazului lor“, a completat dr. Florea.

Diferenţa dintre diabetul de tip 1 şi cel de tip 2

Diabetul de tip 1 este o afecţiune autoimună, nu poate fi prevenit şi rămâne forma de diabet cel mai frecvent întâlnită la copii: aproape trei sferturi dintre cazurile de diabet de tip 1 sunt diagnosticate la persoane cu vârste sub 18 ani.
Această formă de diabet, cunoscută ca diabet infantil, presupune un atac constant al sistemului imunitar asupra celulelor pancreasului, pe care le distruge, şi astfel nu mai este produsă insulina, principala sursă de energie a organismului.

În schimb, diabetul zaharat de tip 2 este o afecţiune cronică ce apare atunci când pancreasul secretă cantităţi insuficiente de insulină sau atunci când modul în care organismul utilizează insulina este deficitar.

Primele simptome ale diabetului de tip 1 apar în momentul în care glicemia atinge cote alarmante şi includ: sete intensă, urinare frecventă, apetit crescut, pierdere nejustificată în greutate, oboseală accentuată, ameţeli, somnolenţă, respiraţie cu miros dulceag, senzaţie de greaţă şi piele uscată.

Pacienţii diagnosticaţi cu diabet de tip 1 vor avea întotdeauna nevoie de administrare de insulină şi monitorizare constantă a nivelului de glicemie, iar regimul alimentar corespunzător şi exerciţiile fizice practicate regulat trebuie să fie, de asemenea, parte din viaţa bolnavului de diabet, fie că vorbim de copii sau adulţi.
Simptomele diabetului de tip 2 sunt asemănătoare cu cele ale diabetului de tip 1, cu diferenţa că acestea nu apar la fel de brusc.

10-20% din adulţii cu diabet mor din cauza complicaţiilor la nivelul rinichilor.