Întrebările pe care orice părinte ar trebui să şi le pună despre vaccinuri. Le dezbatem la Adevărul Live

„Sunt sigure?“ „Ce se întâmplă dacă nu îmi vaccinez copilul?“ „Care e treaba cu mercurul din vaccinuri?“ La aceste întrebări şi la multe altele ne răspunde dr. David Greenberg, medic pediatru imunolog şi expert în securitatea vaccinurilor, la Adevărul Live.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul live

În prezent, în România se înregistrează o scădere dramatică a acoperirii vaccinale, sub limita de 95% recomandată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la vaccinurile incluse în cadrul Programului Naţional de Vaccinare. Astfel, conform datelor Ministerului Sănătăţii, la nivelul anului 2016, acoperirea vaccinală la nivel naţional şi pe tipuri de vaccinuri la copiii în vârstă de 18 luni a înregistrat valori de 95,4% pentru vaccinul BCG (tuberculoză), 87,8% pentru vaccinul împotriva hepatitei B, 68,1% pentru DTP, HiB şi VPI (hexavalent), şi respectiv 76,8% pentru ROR (rujeolă, oreion, rubeolă).

În acest moment, România se află în plină epidemie de rujeolă. Numărul total de cazuri confirmate raportate până vineri, 27 aprilie 2018, a ajuns la 12.648, din care 50 de decese. Cel de-al 50-lea deces cauzat de rujeolă a fost raportat la un copil în vârstă de 4 ani din judeţul Iaşi. În ultima săptămână au fost raportate încă 280 de cazuri nou confirmate în 15 judeţe şi în municipiul Bucureşti.

Principala cauză a refuzului unui număr mare de părinţi de a-şi vaccina copiii este lipsa de informare corectă, ba, mai mult, dezinformarea provenită din surse neautorizate. Pentru a ne lămuri cu privire la miturile vehiculate în mediul online despre vaccinare, discutăm la Adevărul Live de la ora 12.00 cu medicul israelian David Greenberg, expert în securitatea vaccinurilor, medic pediatru imunolog în cadrul Centrului Medical Universitar Soroka, din Israel şi profesor la Facultatea de Ştiinţe Medicale din cadrul Universităţii Ben-Gurion. 

Care sunt vaccinurile cele mai ocolite de părinţi? Şi de ce se întâmplă asta?

Sunt câteva, iar lucrul acesta se întâmplă din diverse motive. Cele mai respinse vaccinuri sunt cele împotriva gripei, varicelei şi HPV-ului.

De ce oamenii resping vaccinul antigripal?

Pentru că virusul se schimbă şi este necesar ca vaccinul să fie făcut în fiecare an, în funcţie de mutaţiile nou apărute. Şi pentru că nu putem prevedea care este următorul virus care va circula şi uneori aceste previziuni nu coincid cu realitatea, vaccinul este eficient doar sezonier. Avem vaccinuri care ne protejează 99% , dar uneori, 70%, 50%. Iar aceasta este o problemă şi, la nivelul populaţiei se crede că acel vaccin nu este unul foarte bun şi, uneori, s-ar putea să aibă dreptate.

Uneori, fără vaccinul antigripal vedem complicaţii sau chiar decese. Puteţi să ne spuneţi ceva şi despre celelalte vaccinuri şi ce se poate întâmpla dacă nu ne vaccinăm?

Atunci când am început discuţia am vorbit de rujeolă şi România se confruntă cu o epidemie în ultimii ani soldată cu decese. Asta se întâmplă şi în Europa, nu numai în România, dar şi în ţara mea. Cu siguranţă că oamenii nevaccinaţi sunt expuşi riscului mult mai mult, la infecţie şi la dezvolarea unor boli grave. Dacă eşti vaccinat, eşti protejat 80%, 90%, nu 100%.

Şi despre vaccinul împotriva varicelei oamenii cred că nu este bun şi preferă să facă boala. Dar complicaţiile date de această boală sunt severe. Cele trei boli: rujeolă, varicelă şi gripă pot fi prevenite prin vaccinare, atât bolile, cât şi complicaţiile lor.

Dar vaccinul împotriva HPV?

Oamenii consideră că este un vaccin legat de relaţiile sexuale şi acest vaccin ar putea să schimbe practicile generaţiei tinere. De aceea, oamenii au spus haideţi să vaccinăm persoanele cu o vârstă mai înaintată, dar datele arată că vaccinăm persoane de 12-15 ani pentru că sistemul lor imunitar e mai bun. Iar vaccinarea la această vârstă ne dă o protecţie mult mai ridicată, comparativ cu grupele de vârstă 30-40 de ani.

Este greşit să considerăm că acest vaccin ar putea schimba obiceiurile sexuale ale tinerilor. În România, există statistici care arată că vârsta la care apare o sarcină este foarte scăzută.

Da, dacă ne uităm la vârsta la care ţinerii încep viaţa sexuală, aceasta a scăzut tot mai mult. Şi în Europa, şi în ţara mea şi în America de Nord. Nu trebuie să legăm vaccinul de obiceiurile tinerei generaţii. Noi vrem să protejăm tânăra generaţie, băieţi şi fete. Avem şi vaccinuri care acoperă multe dintre aceste tipuri de infecţii cu HPV. Acum sunt 9.

Ce se poate întâmpla dacă eu refuz ca propriul meu copil să fie vaccinat? Sunt foarte mulţi părinţi care refuză pentru că consideră prea multe riscuri asociate.

A refuza sau a accepta sunt două acţiuni. Să mergi într-un loc periculos înseamnă să pui în pericol copilul pe care-l duci acolo. La fel se poate întâmpla şi cu vaccinul. Nu-ţi poţi ţine copilul într-o cutie ani de zile, fără să intre în relaţii cu ceilalţi copii. Trebuie să interacţioneze, iar ceilalţi copii pot fi bolnavi. Îţi expui copilul unui risc dat de faptul că nu a fost vaccinat. Vaccinurile sunt sigure şi monitorizate atât de personalul medical, cât şi de Ministerul Sănătăţii din fiecare ţară. Toate părţile interesate analizează siguranţa unui vaccin atât înainte să-l introducă pe piaţă, cât şi după aceea.

Polomielita, difteria sau tetanosul sunt boli aproape eradicate şi dacă noi sau copiii noştri nu ne vaccinăm, putem fi la risc. Pentru că putem contracta boala. De exemplu, tetanosul este provocat de o bacterie care trăieşte în sol şi o simplă infecţie de la o rană poate duce la o stare gravă. Sincer, ar trebui să ne vaccinăm antitetanos o dată la 10 ani. Nu numai în caz de urgenţă. Noi încheiem asigurări de viaţă pentru a ne proteja. Vaccinul este o astfel de asigurare. Cumperi o asigurare pentru sistemul tău imunitar, împotriva acelor boli care, în trecut, omorau mulţi oameni şi chiar copii.

Care sunt riscurile ca şi copilul meu să dezvolte poliomielită sau rujeolă sau varicelă dacă nu îl vaccinez?

Haideţi să luăm rujeola. Unu dintr-o sută de copii poate face pneumonie şi trebuie spitalizat. Unu din 4.000 poate avea encefalită, de exemplu, şi probleme grave care pot duce la deces. Asta se întâmplă dacă nu eşti vaccinat. Dacă eşti vaccinat, riscul de a avea efecte adverse e de unu la un milion. Vaccinul împotriva rujeolei este unul foarte sigur. Vă daţi seama? Un copil dintr-o sută poate dezvolta pneumonie!

Dar ce riscuri sunt ca el să contracteze rujeolă dacă nu e vaccinat?

Dacă un copil este în aceeaşi încăpere cu un copil bolnav, riscul de a face rujeolă este de 95%. Este una din bolile cele mai infecţioase din lume. Trebuie să fii doar câteva minute într-o cameră cu o astfel de persoană şi ai contractat-o.

Dar poliomielita?

Trebuie să eviţi contactul fizic cu persoana bolnavă. Dar copiii se joacă, îşi dau jucăriile unul altuia, iar boala se poate transmite. Putem vorbi despre gripă. Aceeaşi poveste ca la rujeolă. Poţi să stai şi la 4-5 metri de persoana bolnavă, dacă aceasta strănută, în câteva ore poţi avea infecţia.

Care sunt riscurile pentru varicelă?

Există o tendinţă numită petreceri pentru varicelă: mamele aduc copii acolo unde sunt alţi copii bolnavi pentru a contracta boala de mici. Asta se întâmplă şi în ţara mea. Ştim că infecţiile secundare de la o altă persoană sunt mult mai grave şi la aceste petreceri pui şi mai mult în pericol copilul. Vaccinul este tot un virus pe care noi îl slăbim în laborator, astfel încât să nu cauzeze boala, ci să o simuleze fără a avea simptomatologie. Deci, este ca o petrecere fără petrecere. Pentru că nu faci boala, dar eşti protejat ca şi cum ai fi făcut-o.

Dar despre tuberculoză?

Un copil nu este susceptibil la tuberculoză decât dacă intră în contact cu un vârstnic. Copiii nu răspândesc această bacterie, comparativ cu alţi viruşi şi boli despre care am vorbit. Problema este a populaţiei adulte cu această boală, adulţii pot avea boala diseminată, nu doar în plămâni, iar acest lucru este foarte periculos şi creşte riscul în cazul unui copil.

România are o epidemie de tuberculoză foarte rezistentă la tratamentul clasic, deci ar trebui să vaccinăm.

Aţi atins o problemă foarte importantă – bacteriile rezistente la medicaţie. Cred că e mai bine să previi infecţia, dacă nu ai multe opţiuni de tratament.

Ce este imunitatea din comunitate?

Există imunitate din comunitate şi protecţie. Protecţia de grup înseamnă că eu vaccinez un grup important din populaţie şi cei rămaşi nu au riscul de se întâlni cu boala. Imunitatea de grup înseamnă să vaccinăm copiii şi ceilalţi care intră în contact cu acest virus prin vaccinare să dezvolte un sistem imunitar bun.

Deci prin protecţia de grup putem proteja copiii care nu au acces la vaccin. Dar ce motive ar fi ca ei să nu aibă acces la vaccin?

Există copii şi adulţi. Dacă noi vorbim de poliomielită şi rujeolă aceştia sunt viruşi vii. Dar dacă un copil are cancer şi are nevoie de tratament sistemul imunitar e slăbit şi nu putem da vaccinurile acestor persoane. Dar dacă tu vaccinezi populaţia se reduce circulaţia virusului şi atunci riscurile de contractare sunt foarte scăzute.  Ce înseamnă o vaccinare pentru a avea protecţie? Mai mult de 90%.

OMS recomandă 95%. În România, la hepatită B avem 87% acoperire. Ce părere aveţi de această acoperire?

Haideţi să vorbim despre hepatita B. Cu cât e mai contagioasă boala, cu atât ai nevoie de o acoperire mai bună. Dar o femeie însărcinată cu hepatită B are riscul de 95% de a transmite virusul şi la copil. Deci noi trebuie să vaccinăm imediat copilul nou-născut pentru a preveni boala cronică. În prima lui zi din viaţă.

Sunt părinţi care se întreabă dacă ceilalţi copii de la şcoală sau de la grădiniţă sunt vaccinaţi de ce trebuie să-l vaccinez şi eu?

Noi putem să vorbim despre sănătate publică şi despre ce înseamnă să trăieşti ca un cetăţean. Toată lumea plăteşte taxele, toată lumea respectă legea. Iar ca cetăţean responsabil trebuie să mă gândesc că un copil într-o clasă e un lucru, dar copiii, noi, mergem peste tot. Unde oamenii nu sunt vaccinaţi şi boala este foarte activă. Noi nu suntem într-o cumunitate închisă. Asta se întâmpla acum 200 de ani.

Pneumonia produsă de pneumococ, la copii duce la cea mai mare incidenţă a mortalităţii. La fel şi la vârstnici. Acestea sunt grupele de populaţie supuse riscului. România are un vaccin care acoperă cele mai agresive tipuri de bacterie care sunt rezistente la medicaţie. Acest vaccin protejează şi împotriva meningitei şi a otitelor.

Despre mituri

Există chiar şi în spitalul meu. Dacă întrebaţi personalul despre ce ştiu ei despre vaccin şi efectele adverse o să vă răspundă: autism. Eu cred că acest mit ar fi trebuit demolat de mult şi cred că a fost chiar demolat.

Vaccinurile au fost privite mereu ca nişte lucruri pline de secrete şi mituri, pentru că vin de la Guvern, de la Ministerul Sănătăţii, de la firme cu interese. Dar noi trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: medicina în ultima sută de ani a dus la obţinerea apei potabile şi a vaccinurilor. Iar vaccinul economiseşte bani. De fiecare dată când este introdus un vaccin în populaţie, economisim bani şi salvăm vieţi.

Trebuie să ne uităm că şi calitatea vieţii e alta pentru cineva vaccinat. Un copil care a făcut pneumonie fiind nevaccinat, la 50-60 de ani va risca să aibă probleme grave pentru că plămânii se degradează în timp.

Există mercur în vacin?

Există multe ingrediente. Înainte era mercur, dar nu mai există. Sau aluminiu. Noi, oamenii de ştiinţă şuntem expuşi la aluminiul din aer de sute de ori mai mult decât la aluminiul din vaccin. Alţii fumează lângă propriul copil, alţii dau produse cu conservanţi  şi nu le pasă.

Noi analizăm toate efectele secundare ale vaccinului tot timpul, dar, uneori, boala dispare – de exemplu poliomielita - şi oamenii uită de bolile acelea şi se concentrează doar pe efectele secundare ale vaccinului. Astfel, ei refuză să se mai vaccineze şi incidenţa bolii creşte.