În ce situaţii se folosesc antiviralele

Spre deosebire de antibiotice, care pot fi eficiente în cazul mai multor tipuri de bacterii, antiviralele sunt ţintite pe anumite tipuri de virus. HIV/SIDA, herpesul, hepatitele B şi C şi gripa pot fi tratate cu ajutorul unor medicamente antivirale ţintite. Folosite incorect, acestea pot crea rezistenţă la tratament.

Majoritatea infecţiilor de natură bacteriană beneficiază de tratamente eficiente, existând o gamă foarte variată de antibiotice, atât ţintite pe anumite tipuri de microbi, cât şi cu spectru larg, adică utilizate în distrugerea mai multor bacterii. În ceea ce priveşte infecţiile virale, doar o parte dintre acestea pot fi tratate eficient cu ajutorul unor medicamente antivirale.

Iar acestea sunt realizate ţintit, fiind benefice doar împotriva anumitor virusuri.

O altă diferenţă între antibiotice şi antivirale este că acestea din urmă nu omoară microbii, aşa cum fac medicamentele ce tratează infecţiile bacteriene. Dimpotrivă, antiviralele nu fac altceva decât să inhibe dezvoltarea şi răspândirea agenţilor patogeni în organism.

Virusurile, dificil de distrus

Infecţiile virale sunt mai dificil de tratat decât cele bacteriene, deoarece virusurile se multiplică în interiorul celulelor vii ale corpului nostru, cărora le dau peste cap metabolismul în favoarea lor. Rolul medicamentelor antivirale este de a opri multiplicarea virală prin inhibarea activităţii unor enzime specifice implicate în sinteza acizilor nucleici, fără a perturba însă celulele normale ale corpului. Tratamentul antiviral poate fi folosit atât în cazul în care infecţia există, cât şi în scop profilactic.

„În momentul de faţă există medicamente antivirale pentru tratarea imunodeficienţei umane (SIDA), hepatitelor B şi C, herpesului zoster, herpesului simplex şi gripei. Însă trebuie ţinut cont de faptul că nu toate cazurile de astfel de infecţii pot fi tratate cu antivirale", precizează profesorul doctor Emanoil Ceauşu de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş" din Bucureşti.

Înainte de administrarea tratamentului, sunt necesare teste pentru identificarea virusului şi pentru observarea reacţiei acestuia la tratament, similar antibiogramei. Aceste teste constau fie în prelevarea unei mostre de sânge pentru depistarea anticorpilor, fie în exsudat faringian în cazul gripei.

Se administrează masiv în epidemii

Deşi folosirea incorectă a antiviralelor (prea puţin sau prea mult timp, ori în cantităţi prea mari) poate duce la dezvoltarea rezistenţei la tratament, în perioadele de epidemie acestea se administrează unei părţi mari din populaţie. Aşa s-a întâmplat în perioada în care la noi în ţară s-au înregistrat cele mai multe cazuri de gripă pandemică A(H1N1).

„Atunci când este epidemie de gripă, orice persoană care se prezintă la spital cu simptomele specifice afecţiunii primeşte tratament antiviral, deoarece nici timpul, nici bugetul nu permite întotdeauna identificarea microbului care declanşează boala", precizează prof. dr. Emanoil Ceauşu.

Nou tratament antiHIV

De curând, în România s-a lansat un nou tratament antiviral recomandat celor infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane. Acesta se numeşte Intelence (entravirină) şi se administrează pacienţilor seropozitivi care nu răspund la altfel de tratamente. Acest tratament reduce concentraţia de virus din sânge până la un nivel nedetectabil la 3 din 5 pacienţi trataţi.