„În România, gestionarea cazurilor avansate de cancer mamar este total deficitară“ Cum e în alte ţări din Europa

„În România, gestionarea cazurilor avansate de cancer mamar este total deficitară“
Cum e în alte ţări din Europa

Cancerul de sân este diagnosticat în fiecare an la circa 10.000 de românce

Fundaţia Renaşterea şi Centrul pentru Inovaţie în Medicină, cu susţinerea unui grup de ONG-uri, profesionişti din domeniul sănătăţii, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai industriei farmaceutice au prezentat şi analizat recent rezultatele studiului „Inegalităţi şi discrepanţe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparaţie cu abordarea europeană“. Ce rezultă din acesta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima discrepanţă identificată în managementul cancerului mamar în România, comparativ cu alte state din Europa, o reprezintă momentul de depistare a bolii. Peste jumătate din pacientele cu cancer  - 58,4% - sunt diagnosticate abia în stadiile III şi IV, comparativ cu statele europene, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii  - 0, I şi II. 

Mai mult, cancerul de sân este una dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, a treia cauză pentru categoria 50 şi 69 de ani şi a patra ca dizabilitate, potrivit Globocan, 2018.

Aproape 10.000 de românce diagnosticate în fiecare an cu cancer de sân

Anual, conform estimărilor, sunt diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei la nivel naţional, iar numărul deceselor se ridică la 3.209. Printr-un calcul simplu, corelând statistici locale cu cele europene, poate fi estimat că, în condiţiile în care rata mortalităţii în România ar fi similară cu cea europeană, numărul de decese ar fi 2.406, ceea ce înseamnă că înregistrăm un număr suplimentar de 800 de decese anual, comparativ cu statele europene. Mai mult, conform datelor analizate în cadrul studiului, fiecare persoană decedată din cauza cancerului de sân a pierdut prematur aproximativ 13 ani de viaţă.

O proporţie semnificativă din numărul total de decese este reprezentată de pacientele cu cancer mamar în stadii avansate. Rata mare a cazurilor de cancer diagnosticate în stadiu avansat este cauzată, în primul rând de lipsa screening-ului organizat, România fiind una dintre puţinele ţări europene care încă nu are implementat un program de screening pentru cancerul de sân, dar şi de nivelul scăzut al educaţiei privind menţinerea stării de sănătate şi de accesul dificil la anumite servicii medicale şi tratamente adecvate.

Astfel, diagnosticarea tardivă ajunge să aibă consecinţe majore, atât asupra speranţei de supravieţuire şi a calităţii vieţii, cât şi asupra resurselor financiare şi sociale alocate de statul român pentru managementul fiecărui caz în parte şi la nivel de sistem.

Costurile aferente cancerului de sân se împart în cheltuieli directe, alocate diagnosticului şi tratamentului pacientelor  - asistenţă medicală primară, servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, spitalizare, tratamente oncologice şi suportive, reconstrucţie mamară, cât şi în cheltuieli indirecte, reflectate de pierderea de productivitate potenţială, cauzată de concediile medicale sau de îngrijire, de incapacitatea permanentă de muncă şi de decesul prematur, la vârstă activă.

În anul 2017, costurile totale ale statului român presupuse de cancerul de sân au fost estimate la peste 1.2 miliarde de lei  - peste 270 milioane euro, ceea ce reprezintă 0.16% din PIB. Din această sumă, ponderea cea mai mare, de circa 70%, este a costurilor economice şi sociale indirecte, iar restul de  30%, a costurilor medicale directe. 

Acces dificil la diagnostic de precizie

Din punct de vedere al provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc, studiul evidenţiază accesul dificil la diagnostic de precizie şi întârzierea iniţierii tratamentului, diagnosticarea completă a bolii durând până la 3 luni sau chiar mai mult, fără ca pacientele aflate în stadii avansate de cancer să beneficieze de un traseu accesibil, dar şi abordarea terapeutică fragmentată.

În România nu avem implementate protocoale de colaborare în echipă interdisciplinară în managementul cancerului de sân, ceea ce se traduce prin navigare dificilă a pacientelor în sistem, timpi de aşteptare foarte mari: de la depistarea bolii până la iniţierea terapiei, cât şi între consultaţii la diferite specialităţi medicale sau spitale.

Conform studiului Inegalităţi şi discrepanţe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparaţie cu abordarea europeană, în România sunt slab dezvoltate serviciile privind suportul psihologic şi cel paliativ, şi încă avem dificultăţi în a asigura acces la tratamente şi terapii inovatoare, în linie cu aprobările şi recomandările europene. Cauzele sunt reprezentate de aprovizionarea discontinuă cu medicamente adecvate pentru tratamentul cancerului de sân, şi actualizarea lentă a listei de medicamente compensate pentru includerea terapiilor noi, conform cu ultimele descoperiri din medicină şi cele mai noi ghiduri medicale.

„În condiţiile în care în România numărul pacientelor cu cancer de sân avansat este mai mare decât în alte ţări europene, gestionarea acestor cazuri este deficitară din toate punctele de vedere. Drept urmare, ne confruntăm cu o rată a mortalităţii ridicată, şanse de supravieţuire reduse, calitatea vieţii scăzută, atât pentru paciente, cât şi pentru aparţinători şi, nu în ultimul rând, cu costuri sociale şi economice mai mari. Această realitate subliniază nevoia unor soluţii strategice şi coerente care să fie centrate pe pacienţi şi care să ofere claritate asupra traseului prin sistem – de la screening, la diagnosticare, apoi tratament şi recuperare”, a declarat Mihaela Geoană, preşedinte Fundaţia Renaşterea.

Apel la măsuri urgente

Pornind de la studiul realizat, grupul de iniţiativă a lansat Apelul pentru schimbare în managementul cancerului mamar în România. Acesta reprezintă un prim pas în  îmbunătăţirea situaţiei pacientelor cu cancer de sân, materializat în propunerea de elaborare a Planului Strategic pentru Cancerul de Sân, un program de politici de sănătate publică, format dintr-un set de măsuri şi tactici specifice, care să îmbunătăţească serviciile dedicate pacientelor cu cancer mamar.

Potrivit iniţiatorilor, principalele măsuri ar trebui să fie: optimizarea timpului de aşteptare pentru  accesul la investigaţii şi tratament adecvat, implementarea unui registru naţional de cancer de sân, a unui program naţional de screening organizat, demararea unor campanii de educare şi informare şi stimularea în sistemul de sănătate a unei abordări medicale preventive, nu doar curative. 

Alături de Fundaţia Renaşterea, reprezentant pentru România a Europa Donna  - Coaliţia Europeană pentru Cancerul Mamar şi Centrul pentru Inovaţie în Medicină, din grupul de iniţiativă fac parte: Comisia pentru Sănătate şi Familie a Camerei Deputaţilor, Societatea Naţională de Oncologie Medicală din România, Asociaţia de Sprijin a Pacientului Oncologic şi Novartis Pharma Services România SRL. 

Studiul a fost realizat în septembrie – octombrie 2018 pe baza informaţiilor publice şi a analizat situaţia pacientelor cu cancer mamar.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările