5 obiceiuri care previn atacul de cord

Dieta, mişcarea, renunţarea la fumat şi controalele medicale anuale sunt esenţiale pentru a evita apariţia infarctului. Un studiu american recent arată că persoanele cu predispoziţie către boli de inimă pot reduce cu 80% riscul de atac de cord dacă adoptă un stil de viaţă sănătos.

Vârsta peste 65 de ani şi moştenirea genetică se numără printre cei mai importanţi factori de risc pentru apariţia atacului de cord. În plus, predispoziţia către această problemă este mai crescută în cazul bărbaţilor, al persoanelor care fumează, al celor care suferă de diabet şi/sau de obezitate, care au un nivel crescut al colesterolului şi al tensiunii arteriale, precum şi în cazul persoanelor sedentare.

Specialiştii spun că este suficient ca doi dintre aceşti factori să se combine pentru ca atacul de cord să se producă mai devreme sau mai târziu. De aceea, este bine să se ia din timp măsuri de evitare a apariţiei infarctului.

1 Dietă săracă în grăsimi şi în sare

Persoanele cu predispoziţie către boli de inimă trebuie să adopte o alimentaţie sănătoasă, săracă în grăsimi animale şi în sare. Ele trebuie să urmeze, la recomandarea medicului, un plan de alimentaţie care să contribuie la menţinerea greutăţii sau, dacă este cazul, la reducerea excesului ponderal. Astfel, dieta trebuie să includă cereale integrale, fructe şi legume proaspete, pâine, uleiuri vegetale, carne de pasăre şi peşte.

„Pentru a preveni atacul de cord este foarte important să se adopte un regim alimentar hipolipidic şi hiposodat. Astfel, este indicat ca persoanele cu predispoziţie către astfel de probleme să evite alimente precum brânzeturile şi lactatele grase, produsele de patiserie, carnea roşie şi mezelurile", spune Doina Dimulescu, medic specialist cardiolog la Spitalul „Elias" din Bucureşti.

2 Jumătate de oră de exerciţii zilnic

Sedentarismul este o altă cauză care poate duce la apariţia atacului de cord. De aceea, este indicat să se facă zilnic cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice moderate, fie că este vorba de plimbări, de înot sau de jogging. Însă atenţie! Persoanele care suferă deja de o afecţiune cardiovasculară trebuie să facă exerciţii fizice sub supraveghere medicală.

3 Renunţare la fumat şi moderaţie la alcool

Persoanele care fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi prezintă un risc de două ori mai mare de suferi un infarct decât un nefumător. Astfel, studii recente arată că 80% din persoanele sub 45 de ani care au făcut un atac de cord sunt fumătoare.

De asemenea, alcoolul consumat în exces creşte cu 30% riscul de apariţie a infarctului. De aceea, specialiştii recomandă ca bărbaţii să nu consume mai mult de două pahare de vin sau de bere pe zi, iar femeile să bea maximum un pahar de vin pe zi.

4 Respectarea medicaţiei indicate

Diabetul, hipertensiunea arterială, inflamaţiile, colesterolul mărit sau un nivel ridicat al trigliceridelor sunt afecţiuni care pot duce la apariţia infarctului dacă nu sunt tratate corespunzător. „Tratamentul ce reduce riscul de evenimente cardiovasculare include în principal terapia antihipertensivă cu medicamente de tipul inhibitorilor sistemici, diureticelor, betablocantelor, şi alfablocantelor. În caz de dislipidemii cu hipercolesterolemie în asociere cu alţi factori precum hipertensiune arterială, diabet zaharat sau fumat se recomandă administrarea de statine", mai spune Doina Dimulescu.

5 Electrocardiograma se face anual

Medicii recomandă ca, după vârsta de 40 de ani, orice persoană să facă anual un control cardiologic şi o electrocardiogramă. Această investigaţie măsoară ritmul şi activitatea electrică a inimii, putând detecta dacă există probleme ale ritmului cardiac, dacă fluxul sanguin este insuficient, dacă există un dezechilibru electrolitic sau dacă persoana respectivă a suferit un infarct în trecut.

Măsuraţi-vă bătăile inimii!

Este recomandat ca bătăile inimii să se măsoare dimineaţa, imediat după trezire. Se poate alege orice porţiune a corpului unde se simte pulsul: încheietura mâinii sau gâtul. În repaus, frecvenţa cardiacă normală are valori cuprinse între 60 şi 80 de bătăi pe minut, însă frecvenţa maximă variază de la o persoană la alta. Aceasta poate fi stabilită dacă se scade vârsta din numărul 220. Astfel, dacă frecvenţa cardiacă este mai mică de 60 de bătăi pe minut este un semn de brahicardie, iar dacă este mai mare de 90 de bătăi pe minut, de tahicardie.