5 motive să mănânci caise

Romanii numeau caisele praecoquum, adică „fructe precoce“

Fructele galben-portocalii sunt înrudite cu prunele şi au câteva caracteristici comune: sunt laxative, depurative, antioxidante şi hidratant-remineralizante. În afară de asta, iată de ce ar fi bine să profiţi de prezenţa lor în pieţe.

1. Combat oboseala fizică şi intelectuală
Caisele bine coapte au o compoziţie echilibrată de nutrienţi, dintre care se remarcă: betacarotenul, vitaminele B3 (PP), C şi E, fibrele, zaharurile simple, uşor asimilabile, precum levuloza (fructoza) şi glucoza şi nu în ultimul rând o serie de oligoelemente (magneziu, potasiu, fosfor, fier, calciu, fluor, brom, cobalt). Vitaminele şi zaharurile enumerate furnizează energie organismului, iar magneziul, calciul şi bromul favorizează reglarea proceselor care susţin ritmul somn-veghe, de multe ori perturbate de stresul cotidian.

2. Scad tensiunea arterială
Caisele nu ar trebui să lipsească din meniul de vară al hipertensivilor, pentru că sunt o sursă importantă de potasiu şi un excelent diuretic. Ele ar trebui consumate mai ales de acele persoane care au hipertensiune pe fondul sensibilităţii la sodiu, pentru că stimulează excreţia acestui element.

3. Favorizează bronzarea, dar protejează pielea
Betacarotenul din compoziţia caiselor, varianta vegetală a vitaminei A, este un antioxidant puternic care protejează pielea şi care, în acelaşi timp, favorizează bronzarea prin stimularea producţiei de melanină (pigmentul care dă culoare pielii). De asemenea, vitaminele antioxidante E şi C se găsesc în proporţii care favorizează bronzarea fără arsuri.

Citeşte şi: CAMPANIE Ştii ce mănânci: Oţetul, acidul care face minuni pentru sănătate

4. Sunt o bună sursă de fier
În special caisele uscate sunt bogate în fier, procesul de confiere crescându-le concentraţia de betacaroten, de fier şi de potasiu. Deşi caisele confiate sunt o opţiune nutriţională bună pentru perioada rece, trebuie făcută precizarea că majoritatea producătorilor folosesc dioxid de sulf (E220) pentru a le usca şi pentru a le păstra culoarea portocalie intensă. Din acest motiv, în special astmaticii ar trebui să le evite, pentru că dioxidul de sulf favorizează crizele de astm.

5. Încetinesc procesul de îmbătrânire
Betacarotenul, vitaminele C şi E şi flavonoidele din compoziţia lor, odată ajunse în organism, acţionează în sensul contracarării radicalilor liberi care se formează prin expunerea la poluare, radiaţii solare şi stres. Adică exact împotriva factorilor care duc în timp la degradare organică şi la apariţia semnelor de îmbătrânire. De altfel, se ştie că aceste fructe sunt considerate ca un ingredient valoros în industria cosmetică antiaging.

Nici sâmburii nu ar trebui aruncaţi!
- Sâmburii de caise nu trebuie consumaţi în cantităţi mari, deoarece au efect toxic, putând determina otrăvirea.
Vitamina B17 sau amigdalina, o substanţă compusă din două molecule de glucoză, o moleculă de acid cianhidric (cu acţiune antitumorală) şi dintr-o moleculă de benzaldehidă (cu acţiune analgezică) le conferă gustul specific, uşor amărui. Conform teoriei biochimistului dr. Ernest Krebs, această vitamină ar trebui folosită pentru a preveni cancerul, prin consumul zilnic a şapte-zece sâmburi de caise. De altfel, pornind de la această premisă, se practică neconvenţional injectarea intravenoasă a unor doze de amigdalină în tratamentul cancerului.