Infarctul survine în urma acţiunii conjugate a mai multor factori, de-a lungul timpului. Aşadar, intervenţia medicală salvează viaţa, însă nu elimina automat toţi aceşti factori, care continua să influenţeze în mod negativ sănătatea inimii. Vestea proastă este ca unul din patru bărbaţi, respectiv una din trei femei care au suferit un infarct, vor deceda în curs de un an, de regulă în urma unui al doilea infarct (potrivit Asociaţiei Americane a Inimii). Însă, vestea bună este că acest pronostic sumbru poate fi deturnat prin schimbarea stilului de viaţă.
 
Numeroase studii clinice, printre care Proiectul Stanford de Intervenţie în Riscul Coronarian, au demonstrat faptul că schimbările pozitive în stilul de viaţă au un impact incontestabil în prevenirea agravării bolilor de inimă şi prelungirea speranţei de viaţă. Persoanele care au eliminat factorii negativi din stilul lor de viaţă au înregistrat o regresie semnificativă a bolilor cardiovasculare, spre deosebire de persoanele care au revenit la stilul de viaţă obişnuit, fără nicio schimbare.
 
În cazul infarctului şi al afecţiunilor cardiace, exista factori de risc ce nu pot fi modificaţi, cum ar fi vârsta, genul sau predispoziţia genetică. Însă, unii dintre cei mai puternici factori de risc fac parte din categoria lucrurilor care stau în puterea noastră. Astfel de schimbări ar trebui făcute imediat în stilul de viaţă şi trebuie privite ca o măsură care protejează sănătatea pe viitor şi prelungeşte viaţa diminuând pe termen lung riscul de deces prin afecţiuni cardiovasculare. 
 
Fumatul – Pe lângă efectele negative binecunoscute, fumatul afectează tensiunea arterială la doar o oră după inhalare, iar pe termen lung îmbătrâneşte, efectiv, arterele. Prevalenta crescută a fumatului este una dintre explicaţiile cazurilor tot mai frecvente de infarct miocardic la persoane sub 40 de ani, fiind factorul de risc cel mai important şi potenţial complet controlabil. Nu este niciodată prea târziu să abandonăm acest viciu şi acest lucru este doar în puterea noastră. Renunţarea la fumat înjumătăţeşte practic riscul de a face un infarct miocardic. Supravieţuitorii unui infarct trebuie nu doar să renunţe la fumat complet şi cât mai curând posibil, ci şi să evite fumatul pasiv (în special, dacă exista membri ai familiei fumători). Există nenumărate metode de renunţare la fumat, iar dacă schimbarea este prea dificilă, se poate apela, cu încredere, la consiliere şi/sau la grupuri de sprijin. Susţinerea celor din jur este foarte importantă pentru a lua acestea decizie şi pentru a menţine rezultatele pe termen lung.
 
Excesul de calorii – Obezitatea este un alt factor major implicat în riscul cardiovascular şi afectează peste o treime din populaţia globului, incidenţa ei fiind în creştere. Aceleaşi studii clinice au arătat importanţa deosebită a menţinerii greutăţii în limite normale, pentru prevenirea unui al doilea infarct. Circumferinţa taliei este principalul indicator al unei greutăţi sănătoase şi menţinerea unei greutăţi ideale conform vârstei. Reducerea numărului de calorii consumate şi încadrarea în limitele adecvate este esenţială pentru protejarea inimii. Pacientul care a suferit un infarct şi care este hotărât să se bucure de această şansă, trebuie să uite de mesele copioase şi haotice, pe care le va înlocui cu un plan de mese uşoare şi regulate. 
 
Grăsimile dăunătoare şi excesul de sare – Modificarea dietei s-a dovedit a fi cel mai semnificativ factor legat de stilul de viaţă, în reducerea drastică a riscului de infarct alături de renunţarea la fumat. Dieta pentru sănătatea inimii presupune eliminarea grăsimilor săturate, a grăsimilor de tip trans şi a colesterolului din dietă şi înlocuirea lor cu grăsimi mono şi polinesaturate, dar şi creşterea aportului de fibre şi nutrienţi. 
Concret, dieta pentru prevenirea unui al doilea infarct presupune renunţarea la carnea roşie, mezeluri, afumături, prăjeli, lactatele grase, produsele de tip fast-food şi produsele derivate. Grăsimile trans sunt prezente în alimente precum margarina, prăjelile de orice fel şi în toate alimentele de tip fast-food. 
În plus, gălbenuşurile şi organele sunt surse de colesterol “rău”. Toate aceste categorii de alimente vor fi înlocuite cu alimente cât mai puţin procesate, care conţin grăsimi “bune” (acizi graşi mono şi polinesaturaţi) precum nucile şi seminţele, măslinele, avocado, peşte şi cu produse bogate în fibre şi nutrienţi, cum sunt legumele şi fructele proaspete. Sarea şi alcoolul sunt alte elemente periculoase în nutriţie, însă nu este necesară eliminarea lor completă, ci limitarea la un consum moderat, din surse naturale fără aditivi.
 
Sportul deloc sau în exces – Moderaţia şi constantă sunt cuvinte-cheie în cazul recuperării după infarct. Ideal, în această perioadă, ar fi un program de recuperare cardiacă, pentru activitatea fizică cea mai potrivită, în etapele adecvate şi sub supraveghere specializată. Însă, chiar şi în absenţa unui astfel de program, pacientul poate stabili, cu ajutorul medicului, un plan regulat de activitate fizică moderată. În cazul persoanelor care au făcut sport de intensitate foarte ridicată, trebuie să se renunţe la astfel de activităţi deosebit de solicitante pentru inimă. Stilul de viaţă sedentar va deveni o amintire pentru persoana care doreşte să-şi protejeze inima. În funcţie de gravitatea infarctului suferit şi de gradul de afectare a miocardului, medicul va decide raportul optim dintre relaxare şi mişcare, pentru fiecare caz în parte. Niciodată sedentarismul nu este soluţia, acesta trebuie întotdeauna combătut şi orice persoană care s-a recuperat după un infarct miocard trebuie să efectueze mişcare regulată în limita toleranţei fizice şi conform recomandărilor primite de la specialişti. 
 
Stresul puternic – Indicaţia de renunţare la stresul exagerat este valabilă pentru orice om preocupat de sănătatea să, însă este cu atât mai importantă în cazul bolnavilor cardiac. Emoţiile puternice, stilul de viaţă haotic, nopţile nedormite, mediul de viaţă solicitant, toate acestea pun presiuni masive asupra inimii. Stresul puternic este un alt factor responsabil de creşterea cazurilor de infarct în rândul adulţilor tineri. Pot fi necesare schimbări majore în acest sens, cum ar fi modificarea activităţii profesionale, alături de terapie şi practicarea unor tehnici de relaxare. Sprijinul emoţional din partea celor dragi este la fel de important. Integrarea tuturor acestor modificări în stilul de viaţă trebuie făcută cât mai curând posibil, iar rezultatul va fi o calitate mult mai bună a vieţii cu prelungirea acesteia.
 
Dr. Corina Matei, 
Medic cardiolog la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica din Bucureşti