Tulburările respiratorii care nu ne lasă să dormim. 13 martie, Ziua mondială a somnului

Tulburările respiratorii care nu ne lasă să dormim. 13 martie, Ziua
mondială a somnului

Pacienţii cu apnee sforăie zgomotos în timpul nopţii

Tulburările respiratorii în somn au o prevalenţă din ce în ce mai crescută, mai ales în rândul adulţilor. Acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei şi accidente rutiere cauzate de somnolenţa diurnă.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Tulburările respiratorii în somn reprezintă un grup de boli caracterizate prin respiraţie anormală în timpul somnului. De multe ori, respiraţia anormală este determinată de îngustarea sau obstrucţia completă a căilor respiratorii“, explică dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL la Clinica Medicum, cu competenţă în somnologie, membru în American Academy of Sleep Medicine.

Tulburările respiratorii variază între obstrucţii parţiale intermitente  - sforăit, până la obstrucţii complete repetitive asociate cu episoade de scădere a saturaţiei în oxigen  - apnee obstructivă în somn, adaugă specialistul. „Din acelaşi grup de boli fac parte apneea centrală în somn şi sindromul de obezitate-hipoventilaţie.“

Majoritatea tulburărilor respiratorii în timpul somnului sunt asociate cu treziri sau microtreziri care determină somnolenţă în timpul zilei, datorate de fragmentarea excesivă a somnului.

Un somn bun este definit de trei factori, potrivit medicilor somnologi. Este vorba despre durată – care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului şi să fie alert a doua zi; despre continuitate – adică somn neîntrerupt şi profunzime - altfel încât să înlesnească refacerea fizică şi psihică.

Apneea obstructivă în somn, o patologie mult subdiagnosticată

Una dintre cele mai frecvente tulburări este sindromul de apnee obstructivă în somn. „Este o patologie tratabilă, însă mult subdiagnosticată. Statistic este considerat că între 3-10% din bărbaţii de vârstă medie şi între 2-5% din femei suferă de un grad de apnee în somn. Factorii de risc pentru apneea în somn sunt obezitatea, vârsta peste 40 de ani, sexul masculin, dar şi unele caracteristici anatomice individuale. În legătură cu obezitatea, s-a dovedit că o creştere cu 10% a masei corporale determină o creştere cu 30% a Indicelui de Apnee-Hipopnee  - scorul care calculează severitatea sindromului de apnee în somn după poligrafie sau polisomnografie“, adaugă specialistul.

Manifestările clinice sunt prezente atât în timpul nopţii, cât şi în timpul zilei. „În timpul nopţii, pacienţii sforăie zgomotos, au episoade de oprire a respiraţiei, se trezesc frecvent, uneori cu senzaţie de sufocare. Manifestările din timpul zilei sunt determinate de somnul neodihnitor şi cuprind somnolenţă excesivă, tulburări de concentrare, pierderi de memorie şi iritabilitate.“

Consecinţe multiple

Consecinţele sindromului de apnee în somn sunt multiple, determinate de scăderile repetate ale concentraţiei în oxigen, variaţiile de puls dar şi de fragmentarea somnului şi de tulburările hormonale pe care le poate determina. „Sindromul de apnee în somn este considerat factor de risc independent pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale, fiind asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei, dar şi depresie şi accidente rutiere cauzate de somnolenţa diurnă.“

Un studiu din 2018 din Sleep Review Magazine conchide că, la nivel mondial, sunt 936 milioane de oameni care suferă de apnee în somn, însă mare parte din ei  - aproximativ 80% - rămân nediagnosticaţi.  

„Diagnosticul tulburărilor respiratorii în somn se face printr-un test nocturn, poligrafie ventilatorie nocturnă sau polisomnografie, care ar trebui să fie recomandat de un medic specialist în somnologie. Această investigaţie obiectivează diagnosticul diferitelor afecţiuni respiratorii în somn fiind baza soluţiilor de tratament.“

PAP – prima soluţie de tratament

Variantele de tratament pentru sindromul de apnee în somn sunt multiple, şi ar trebui să fie individualizate pentru a avea rezultatele cele mai bune, mai spune medicul. „Prima soluţie de tratament, şi cea mai eficientă, este cea cu presiune pozitivă  - PAP – positive airway pressure. Dacă această variantă nu este necesară, eficientă, sau nu este acceptată de pacient, celelalte soluţii sunt cele chirurgicale sau cu dispozitive de avansare mandibulară, uneori asociate cu scădere ponderală, schimbarea poziţiei somnului. Scopul oricărei soluţii de tratament este de a menţine o respiraţie şi o saturaţie în oxigen constante, de a aboli sforăitul şi de a reduce somnolenţa din timpul zilei.”

„Deoarece tulburările de respiraţie în somn au o prevalenţă ridicată în special în populaţia activă, consider că este importantă conştientizarea acestora şi necesitatea diagnosticului şi a iniţierii tratamentului. De asemenea este important ca pacienţii să înţeleagă beneficiile tratamentelor eficiente, dar şi riscurile potenţiale ale lipsei de tratament”, conchide dr. Ioan Bulescu.

La 13 martie este marcată Ziua mondială a somnului.

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările