VIDEO Reguli de aur pentru un somn sănătos, de Ziua Internaţională a Somnului

Sforăitul este doar una dintre cauzele asociate cu tulburările unui somn neodihnitor  FOTO Shutterstock

În primul rând, pentru a ne asigura un somn odihnitor, patul trebuie să fie destinat numai pentru două activităţi: dormit şi relaţii intime, spun specialiştii cu ocazia Zilei Internaţionale a Somnului, marcată an de an la 15 martie.

„Există un profesor în Germania care spune înainte de fiecare curs că un neamţ îşi schimbă maşina la cinci ani, iar salteaua la opt ani. Un lucru adevărat! Nu-i mai întreb pe pacienţii noştri români cât de des îşi schimbă salteaua“, glumeşte profesorul doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, care a înfiinţat primul laborator de somnologie din ţară în 1997. Potrivit specialistului, salteaua este unul dintre elementele esenţiale pentru un somn odihnitor şi, deci, pentru o viaţă sănătoasă, fiindcă somnul este o condiţie esenţială pentru a trăi sănătos.

De asemenea, făcând referire la nenumăratele activităţi pe care majoritatea dintre noi le desfăşoară în pat, de la mâncat până la lucrat la laptop până târziu în noapte, prof. dr. Florin Mihălţan spune: „Patul trebuie să fie destinat numai pentru două activităţi şi anume somn şi relaţii intime“.

Ce să faci şi ce să nu faci pentru un somn odihnitor:

• Stabileşte-ţi o oră de culcare şi una de trezire.
• De câte ori este posibil, fă o siestă care să nu depăşească 45 de minute.
• Nu consuma alcool sau cafea înainte de ora de culcare.
• Fă sport în mod regulat.

Un pericol care vine în somn

Principala problemă de somn gravă cu care ne putem confrunta este apneea de somn obstructivă, au atras atenţia specialiştii, în cadrul evenimentului care marchează Ziua Internaţională a Somnului 2013, organizat în România la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, din Capitală. De altfel, în România, între 1 şi 3% din copii şi adolescenţi pot suferi de tulburări respiratorii în timpul somnului, iar 4-6% din adulţi pot avea sindrom de apnee de tip obstructiv în timpul somnului.

Apneea de somn înseamnă întreruperea fluxului de aer în timpul somnului. În apnee, fluxul de aer care ajunge în plămâni este oprit, în ciuda impulsurilor respiratorii, din cauza obstrucţiei sau îngustării căilor respiratorii superioare. În timpul somnului, muşchii faringelui şi ai limbii se relaxează şi produc obstrucţia parţială a căilor respiratorii. Se ajunge astfel la reducerea dramatică a concentraţiei de oxigen în sânge. Somnul de foarte proastă calitate duce la consecinţe imediate în timpul zilei, printre care scăderea capacităţii de concentrare şi memorare, predispoziţia la accidente şi adormiri în timpul zilei. Acestea sunt, însă, doar primele consecinţe, căci apneea de somn stă, de fapt, la baza mai multor afecţiuni, cum sunt cele cardiovasculare, şi poate pune viaţa în pericol.

Şoferii care nu dorm destul au simptome de beţie

Efectele privării de somn sunt similare cu efectele îmbătrânirii. Astfel, tulburările de memorie, de atenţie, somnolenţa diurnă, manifestări specifice persoanelor care suferă de apnee în somn, pot duce la scăderea vigilenţei, care poate culmina, în cazul şoferilor, cu accidente grave, dar şi cu accidente la locul de muncă.

De altfel, o cauză importantă a accidentelor rutiere, dar foarte neglijată, este apneea. Categorile cele mai predispuse la accidente rutiere sunt bărbaţii între 16 şi 29 de ani, lucrătorii din turele de noapte sau pacienţii cu apnee în somn. Între ora 2 şi 3 noaptea se produc cele mai multe accidente din cauza lipsei vizibilităţii, dar şi în timpul zilei între orele 15-16, pe fondul oboselii acumulate peste zi. Un aspect important de reţinut: dacă un şofer este treaz de mai bine de 20 de ore se produce o depreciere a vitezei de reacţie egală cu o alcoolemie de 0,08%.

Un pericol care vine în somn

Factori care duc la apnee în somn

Printre factorii care duc la apariţia apneei în somn se numără obezitatea, gâtul scurt şi gros, sexul masculin, consumul unor medicamente, alcoolul sau poziţia corpului.

Alături de insomnie, somnambulism şi narcolepsii (persoana „cade“ într-un somn profund brusc, în timpul zilei), apneea în somn reprezintă una dintre cele mai frecvente patologii ale somnului.

Ceea ce semnalează o astfel de tulburare este frecvenţa a cel puţin cinci pauze de respiraţie de minimum zece secunde  într-o oră de somn.

„Faptul că pacienţii se trezesc după un astfel de episod este binecuvântarea lor, pentru că nu mor în timpul somnului, dar şi blestemul lor, pentru că somnul lor este fragmentat în mod repetat“, explică medicul pneumolog cu competenţe în somnologie Oana Deleanu, de la Institutul „Marius Nasta“.

Tratamentul de bază poată numele de „CPAP“ sau „Continuous Positive Airway Pressure“. Este vorba despre un aparat prevăzut cu o mască prin care pacientul respiră forţat, pentru că dispozitivul suflă cu presiune aer din cameră, pentru menţinerea deschisă a căilor aeriene în timpul somnului.

Medicii somnologi muncesc pro bono

Nici până la această oră, somnologia nu este recunoscută ca specialitate medicală de către statul român, astfel că medicii somnologi fac muncă voluntară, în afara programului de la spital pentru a diagnostica şi trata, în cele peste 80 de laboratoare sau puncte de înregistrare somnografică din ţară.

„Somnologia este o competenţă, o supraspecializare care, tradiţional, a fost omologată în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Motivele recunoaşterii acestei supraspecializări ţin de patologia importantă pe care o acoperă, de faptul că salvează vieţi, de contribuţia pe care o are la reluarea vieţii profesionale şi sociale a pacienţilor care, suferind de tulburări în somn, pot deveni o problemă serioasă pentru comunitate şi pentru propria familie“, a declarat prof. dr. Florin Mihălţan.