Opririle repetate ale respiraţiei în somn cresc riscul bolilor cardiovasculare şi neurologice. Tratamente ale apneei

Dr. Ioan Alexandru Bulescu, medic specialist ORL, cu competenţă în somnologie, la Clinica Medicum, asistent universitar la UMF „Carol Davila“ din Bucureşti, vorbeşte despre tratamentul conservator şi chirurgical al sindromului de apnee în somn.

Sindromul de apnee în somn este o patologie frecventă în populaţia adultă, caracterizată prin sforăit, episoade de oprire a respiraţiei în timpul somnului şi somnolenţă sau oboseală accentuate în timpul zilei, afirmă medicul specialist.

Din punct de vedere al consecinţelor, sindromul de apnee în somn poate avea implicaţii medicale, dar şi asupra calităţii vieţii pacienţilor şi a partenerilor de somn.

Lista bolilor asociate sindromului de apnee în somn

„Opririle repetate ale respiraţiei în timpul somnului determină scăderi repetate ale concentraţiei în oxigen, fapt care poate determina pe termen mediu şi lung dezvoltarea bolilor cardiovasculare, neurologice şi metabolice.“

Bolile cardiovasculare asociate sindromului de apnee în somn sunt hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, insuficienţă cardiacă, şi chiar accident vascular cerebral. „Deasemenea, lipsa de oxigenare sistemică poate determina tulburări neurologice şi poate modifica echilibrul hormonal, favorizând apariţia sau agravarea bolilor metabolice, ca diabetul zaharat.“

Implicaţiile asupra calităţii vieţii sunt date de trezirile repetate ale creierului în timpul somnului  - de cele mai multe ori fără să fie conştientizate de pacient - care vor duce la un somn neodihnitor, manifestat în timpul zilei prin somnolenţă, scăderea capacităţii de concentrare, iritabilitate, fenomene care pot afecta viaţa profesională, dar şi relaţiile interumane şi viaţa personală. Tot din acest punct de vedere, somnolenţa diurnă excesivă este legată de riscul crescut de apariţie a accidentelor rutiere grave la pacienţii cu apnee în somn.

Variante neinvazive de tratament

Tratamentul sindromului de apnee în somn are ca scop stabilizarea căilor respiratorii superioare, împiedicând astfel vibraţia excesivă la acest nivel  - responsabilă de sforăit - dar şi închiderea acestora  - responsabilă de episoadele de apnee. „Există la ora actuală mai multe variante de tratament, în funcţie de severitate, de bolile asociate, dar şi de preferinţele pacientului. Din punct de vedere medical, variantele terapeutice pentru acest sindrom pot fi conservatoare şi/sau chirurgicale.“

Prima şi cea mai eficientă soluţie de tratament pentru sindromul de apnee în somn este cea cu presiune pozitivă, cunoscută generic sub numele de CPAP (continuous positive airway pressure), cu mai multe variante, în funcţie de tipurile de dispozitive folosite. „Această variantă foloseşte nişte dispozitive special concepute care prin intermediul unei măşti introduc aer cu presiune pozitivă în calea respiratorie, acţionând ca o atelă pneumatică, împiedicând apariţia sforăitului şi a episoadelor de oprire a respiraţiei. Această soluţie este cea mai eficientă pentru majoritatea pacienţilor, atât timp cât este folosită constant şi corect.“

O altă variantă noninvazivă de tratament folosită cu succes este utilizarea gutierelor de avansare mandibulară. Rolul acestora este de a creşte spaţiul respirator din spatele limbii şi a vălului palatin prin tracţiunea anterioară a acestor structuri determinată de avansarea mandibulei. Efectele acestor dispozitive sunt similare cu cele ale celor cu presiune pozitivă, având avantajul de a fi uneori mai uşor suportate faţă de măştile aparatelor CPAP, de către unii pacienţi.

Rezultatele sunt bune atunci când tehnica e personalizată

Tehnicile chirurgicale pentru tratamentul sforăitului şi al sindromului de apnee în somn sunt multiple şi vizează toată calea respiratorie superioară, având la bază aceleaşi principii ca şi celelalte modalităţi de tratament: permeabilizarea şi stabilizarea căilor respiratorii, mai spune specialistul. „Practica chirurgicală modernă impune, pentru a asigura cea mai bună tehnică chirurgicală în fiecare caz, diagnosticul exact al regiunii/ regiunilor unde apar fenomenele de obstrucţie. Acest diagnostic se poate face printr-o endoscopie în somn indus medicamentos, care permite examinarea în condiţii de somn a structurilor moi ale gâtului. Odată cu vizualizarea sediului obstrucţiei se poate stabili tratamentul chirurgical adecvat, cel care va avea cele mai bune rezultate.“

„Chirurgia somnului foloseşte tehnici de permeabilizare nazală, de reducere şi repoziţionare a vălului palatin (palatoplastii), şi uneori de reducere şi sau repoziţionare a bazei de limbă. Există situaţii în care sunt necesare mai multe procedee chirurgicale, fie intr-unul, fie în mai mulţi timpi operatori. Rezultatele chirurgiei pentru sindromul de apnee în somn sunt foarte bune atunci când tehnica chirurgicală este personalizată fiecărui pacient în parte, iar planul terapeutic este stabilit de medic împreună cu pacientul, luând în considerare atât severitatea sindromului de apnee în somn, bolile asociate, dar şi preferinţele şi aşteptările pacientului.“

Abordarea modernă a terapiei sindromului de apnee în somn trebuie să folosească de multe ori una sau mai multe din metodele de tratament pentru a putea oferi rezulate cât mai bune şi pentru a-i oferi pacientului confortul şi susţinerea necesare pentru a continua acest tratament, conchide medicul specialist.