Ce face organismul tău când dormi? Incredibilele etape ale somnului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Somnul nu este o pierdere de vreme, cum am putea fi înclinaţi să credem din cauza ritmului infernal al vieţii. Când dormim se activează procese complicate în organismul nostru cu ajutorul cărora ne simţim refăcuţi şi sănătoşi a doua zi.

Oamenii de ştiinţă au împărţit somnul în patru etape care durează, fiecare, aproximativ 90 de minute. De fapt, timpul mediu petrecut în fiecare stadiu al somnului variază, somnul cel mai adânc având loc în prima etapă a nopţii, iar cel în care visăm mai mult în a doua jumătate a nopţii. „Huffington Post“ a realizat o listă cu cele patru trepte importante ale somnului şi cu modificările extraordinare prin care trece organismul nostru, noapte de noapte.

Prima etapă a somnului - aţipeala

În primul stadiu al somnului - aţipeală - este foarte uşor să fim deranjaţi şi, dacă se întâmplă, vom simţi că n-am dormit deloc. Ochii ni se mişcă încet înainte şi înapoi, pe măsură ce muşchii ni se relaxează şi, uneori, chiar avem mici spasme, un fenomen care se numeşte „spasm hipnagogic“. Din cauza acestei zvâcniri avem senzaţia căderii în gol şi tresărim din somn.

A doua etapă a somnului – somnul mediu

Această a doua parte a somnului este denumită de profesorul de psihiatrie Philip Gehrman „somnul mediu“. Acest somn nu este foarte adânc, dar nici foarte uşor şi durează aproape jumătate de noapte. Pe măsură ce intrăm în etapa a doua a somnului vom pierde contactul cu mediul înconjurător şi temperatura corpului va scădea. Undele cerebrale încetinesc, cu mici activări scurte, iar ritmul cardiac şi tensiunea sanguină sunt mai lente şi regulate.

Toate astea înseamnă că, mare parte din noapte, inima şi sistemul vascular îşi vor primi mult dorita odihnă, explicându-se, aşadar, beneficiile somnului asupra sistemului cardiovascular.

A treia etapă – somnul adânc

„Această etapă se mai descrie şi prin undele cerebrale încetinite, de mică amplitudine“, spune prof. Gehrman despre somnul adânc. În timpul acestui stadiu, scade tensiunea sanguină, respiraţia încetineşte, fluxul sanguin trece către muşchi şi ţesuturi, reparându-le. Începe secreţia hormonilor, cum este cel de creştere celulară. Aceasta este etapa cea mai activă pentru tulburările de somn, cum ar fi somnambulismul, somnilocvia sau gustările nocturne inconştiente.

Fiindcă este cea mai profundă etapă a somnului (şi cea care îţi dă energie a doua zi), este şi foarte greu să fii trezit din ea. Aproximativ 20% din noapte ne-o petrecem în acest stadiu de somn adânc.

Somnul REM, preferatul viselor

Deşi visele pot avea loc şi în alte etape ale somnului, perioada REM este caracterizată prin prezenţa viselor pline de imaginaţie, dar şi extrem de reale. Experţii mai denumesc această etapă şi „somnul paradoxal“, deoarece corpul doarme, însă creierul are aceeaşi activitate ca atunci când eşti treaz. 

Numele acestei etape, REM - „rapid eye movement“ (mişcarea rapidă a ochilor), sugerează că ochii se mişcă rapid, iar respiraţia şi ritmul cardiac sunt mai variate. Grupurile musculare paralizează pentru a te împiedica să acţionezi conform senzaţiilor din vis.

Prima rundă de somn REM este destul de scurtă şi are loc la sfârşitul primului ciclu de somn, însă, fiecare etapă REM va fi din ce în ce mai lungă, pe măsură ce etapele de somn adânc se vor scurta.

„Mare parte din somnul nostru adânc are loc în prima jumătate a nopţii, iar somnul REM este mai lung în a doua jumătate a nopţii“, conform profesorului Gehrman. La fel ca şi la somnul adânc, ne petrecem aproximativ 20% din noapte în stadiul REM.

Încă nu se ştiu multe despre mecanismele minunate ale somnului

Somnul are şi nişte funcţii care nu sunt specifice vreunei etape, sau încă nu se înţelege în care etapă au loc. Una dintre ele este reglarea hormonilor apetitului. Adică, un somn complet  ajută organismul să inhibe „grelina“, un hormon al foamei, şi să stimuleze „leptina“, un hormon care controlează apetitul. 

Somnul este asociat şi cu crearea de noi căi cerebrale pentru memorie şi învăţare, explică Gehrman. Deşi până acum se credea că aceste noi căi sunt create doar în etapa REM, noi studii demonstrează că lucrurile sunt mai complicate de atât: şi alte etape ale somnului joacă roluri importante în acest proces. Mai mult, un studiu pe şoareci din 2013 a demonstrat că sistemul de „curăţare“ al creierului, numit „sistemul glimfatic“, poate fi şi de 10 ori mai activ atunci când dormim.

Ciclurile somnului nu sunt o ştiinţă exactă şi diferă de la persoană la persoană, şi chiar de la noapte la noapte. Unii factori, cum ar fi privarea de somn sau vârsta, pot obliga organismul să petreacă mai mult sau mai puţin timp într-un anumit stadiu de somn.


Citeşte şi:

Curiozităţi despre somn: femeile au nevoie de mai multă odihnă şi jocurile video te scapă de coşmaruri

Cine are nevoie mai multă de somn, bărbaţii sau femeile? Sau cum pot gamerii să se vindece de coşmaruri? Curiozităţile despre somn par nelimitate. Fiecare lucru nou pe care îl aflăm despre dormit şi despre vise ne minunează şi ne face să credem că somnul este, într-adevăr, un tărâm cu foarte multe alte taine de descoperit.

10 tulburări de somn ciudate şi înspăimântătoare

Somnul ar trebui să fie o perioadă de pace şi de relaxare. Mulţi dintre noi trecem prin toate stările obişnuite ale somnului: somnul uşor (non-REM) şi somnul adânc (REM) în care au loc şi visele. Dar atunci când graniţa dintre aceste etape se confundă, somnul poate deveni înspăimântător. De fapt, anumite tulburări de somn par mai degrabă desprinse din filmele de groază.

Visele diferă în funcţie de sex: femeile visează relaţii, bărbaţii visează maşini

Bărbaţii şi femeile au vise diferite, spun studiile. Dacă femeile visează mai lung şi mai colorat, visele bărbaţilor sunt acaparate de competiţie şi de maşini.

De ce unii oameni ţin minte visele, iar alţii nu

Toţi visăm noaptea, dar numai unii dintre noi îşi amintesc, uneori cu mare precizie, a doua zi dimineaţa ce anume au visat. De vină este activitatea din două zone cerebrale, arată un studiu.

Când Moş Ene face rău la gene: dormitul ziua poate da peste cap tot organismul

Somnul din timpul zilei, o necesitate pentru cei care lucrează ture de noapte sau care se distrează până la ore târzii, întrerupe ritmul a aproape o treime din genele tale. E posibil chiar ca această desincronizare a genelor să fie chiar mai gravă decât în cazul somnului insuficient, conform unui nou studiu.

„Epidemia“ tulburărilor de somn: semisomnia

Adormi cu dificultate aproape în fiecare noapte? Somnul îţi este întrerupt de grijile zilei de mâine? Te trezeşti greu şi eşti obosit toată ziua? Ai putea fi una dintre milioanele de victime ale semisomniei.

Somnul insuficient te face să iei decizii greşite

Atunci când dormi prea puţin, eşti ţâfnos înfometat şi uituc. În afară de faptul că ţipi la toată lumea şi mănânci tot ce apuci, somnul insuficient te face să iei decizii proaste cam în toate aspectele vieţii tale.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite