Zincul, element-cheie pentru imunitate. De unde îl luăm şi cum ştim că avem carenţă

Un nivel optim de zinc poate preveni răceala şi gripa, iar în cazul unei îmbolnăviri, scurtează durata simptomelor neplăcute, arată studiile FOTO Arhivă

Imunitatea – capacitatea organismului de a lupta cu infecţiile şi cu bolile – depinde într-o mare măsură de nivelul de zinc din corp. Un nivel optim al acestui mineral poate preveni îmbolnăvirea sau, în cazul unei răceli, de exemplu, atenuează simptomele şi-i scurtează durata.

În plină epidemie de gripă, vaccinul oferă protecţie împotriva unor tulpini de virus gripal – cele mai periculoase –, dar are limite: într-un singur sezon circulă aproximativ 100 de tulpini de virusuri ale răcelii şi gripei. Aşadar, riscul de îmbolnăvire există şi este important de ştiut că organismul are arme naturale de protecţie şi de luptă împotriva răcelii şi gripei. Dar pentru ca aceste arme să aibă eficienţă maximă, trebuie să-i asigurăm un nivel optim de elemente care acţionează ca nişte cărămizi ale sistemului imunitar. Un astfel de element este zincul. Problema este că organismul nu îl poate produce singur, are nevoie să-l aducem prin alimentaţie sau prin suplimente alimentare.

De ce avem nevoie de zinc?

Zincul îndeplineşte o varietate de funcţii în corp. „Zincul este cel mai abundent micromineral, găsindu-se în cantităţi mici în toate organele, ţesuturile şi fluidele corpului. De altfel, peste 95% din întreaga cantitate de zinc prezentă în organism se află intracelular“, potrivit Ghidului pentru alimentaţia sănătoasă al Societăţii de Nutriţie din România.

Este cunoscut mai ales ca stimulator al imunităţii, dar mai are şi alte roluri: asigură funcţionarea optimă a digestiei şi asigură un echilibru al producţiei de hormoni – ceea ce face zincul un element esenţial şi pentru fertilitate, dar şi pentru a preveni diabetul, de exemplu. Stimulează repararea şi dezvoltarea muşchilor, are proprietăţi antiinflamatoare şi antiaging, fiind şi un puternic antioxidant.

Importanţa zincului pentru sănătatea umană a fost demonstrată abia cu aproape 60 de ani în urmă, potrivit cercetătoarei Ananda S. Prasad, de la Universitatea de Medicină Wayne din SUA. Mai exact, în 1963 s-a observat că în Orientul Mijlociu, o carenţă importantă de zinc în rândul populaţiei a dus la o scădere dramatică a imunităţii, la infecţii recurente şi la decesul pacienţilor din această cauză în jurul vârstei de 25 de ani.

Cum acţionează zincul asupra imunităţii?

Anul trecut, cercetători de la mai multe centre din cadrul Universităţii Oxford, Newcastle, Durham, Imperial College, dar şi din Olanda şi SUA, reuniţi într-un grup numit Cornall, au definit rolurile zincului în consolidarea imunităţii umane.

Zincul este un element esenţial în structura a peste 3.000 de proteine din corpul uman. Iar carenţa de zinc este asociată cu probleme în dezvoltarea celulelor imunitare de tip B.

Cum acţionează zincul în caz de răceală şi gripă?

O analiză recentă a mai multor studii a demonstrat că asigurarea unui nivel optim de zinc în organism prin alimentaţie sau prin administrarea suplimentelor alimentare cu acest mineral reduce durata răcelii sau gripei. Potrivit Mayo Clinic, necesarul de zinc este de 8 miligrame pe zi în cazul femeilor, 11 miligrame pe zi în cazul bărbaţilor şi 12 miligrame pe zi în cazul femeilor gravide şi al celor care alăptează.

Cum ştii că ai carenţă de zinc?

Infecţiile repetate, pierderea apetitului, pierderea părului şi apariţia unor probleme la nivelul pielii, precum şi starea inexplicabilă de oboseală pot fi puse pe seama unui nivel mai mic de zinc decât cel normal. Totuşi, deficitul grav de zinc este rar întâlnit în ţările dezvoltate, se observă mai ales în ţările subdezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare.

Care sunt cele mai bune surse alimentare de zinc?

Dr. Albert Ahn, specialist în medicină internă la centrul medical Langone din New York, SUA, citat de „New York Magazine“, spune că persoanele cu o alimentaţie echilibrată nu ar trebui să aibă probleme cu nivelul de zinc din organism. Cele mai bune surse alimentare de zinc, pe care corpul nostru le poate asimila cu uşurinţă, sunt produsele de origine animală, mai precis: carnea, lactatele şi fructele de mare. În cantităţi mai mici, zincul se regăseşte şi în surse vegetale cum sunt cerealele integrale, verdeţurile, nucile şi leguminoasele (fasole, mazăre etc.).

În ceea ce priveşte suplimentele cu zinc, acestea nu ar trebui administrate decât la recomandarea medicului, în urma unor analize de sânge care să indice o carenţă clară a acestui mineral, subliniază specialiştii. Aceasta pentru că, în cazul în care luăm suplimente cu zinc deşi nu avem o carenţă dovedită, pot apărea efecte secundare, cum ar fi greaţa şi un gust neplăcut în gură. Iar un nivel excesiv de zinc în corp poate duce la probleme mai grave: deficit de cupru, anemie şi afectarea sistemului nervos, subliniază specialiştii Mayo Clinic.