Singurătatea creşte riscul de cancer

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un nou studiu sugerează că viaţa solitară şi stresul pot juca un rol important în apariţia cancerului de sân.

Cercetătorii care studiază cobaii predispuşi la cancer au descoperit că izolarea şi stresul cresc de trei ori riscul de dezvoltare a tumorilor maligne, scrie cotidianul britanic „Times".

Animalelor ţinute separat le-au apărut de 84 de ori mai multe tumori decât celor care sufereau deja de cancer, dar trăiau într-o comunitate. De asemenea, cei dintâi au fost afectaţi de forme mai agresive ale bolii.

Cercetătorii sunt de părere că descoperirea e valabilă şi pentru oameni, întrucât atât şoarecii, cât şi oamenii sunt în mod natural fiinţe sociale care suferă de stres atunci când sunt ţinute în izolare. De asemenea, mecanismele biologice care declanşează cancerul de sân sunt asemănătoare la ambele specii.

Mai mult stres în izolare

Specialiştii de la Universitatea din Chicago, SUA, au comparat rezultatele obţinute de la femelele de şoarece cafeniu care fuseseră ţinute în grup cu ale celor ţinute în izolare. Şoarecii fuseseră programaţi genetic pentru a se îmbolnăvi de cancer, iar tumorile tindeau să apară când aceştia atingeau vârsta adultă.

Rezultatele, publicate în „Jurnalul Academiei Naţionale de Ştiinţe", arată că şoarecii care au trăit singuri au produs cantităţi mai mari de hormoni de stres şi au devenit mai sensibili la situaţiile stresante.

Martha McClintock, profesoară de psihologie la Universitatea din Chicago, este de părere că aceste rezultate trebuie folosite pentru a identifica factorii de risc social şi posibilităţile de intervenţie pentru a reduce incidenţa bolii.

„Pentru a putea face acest lucru, trebuie să privim problema dintr-o varietate de perspective, inclusiv examinarea surselor de stres din cartiere sau aspectele biologice ale dezvoltării cancerului", a explicat McClintock.

Studiul face parte dintr-o serie realizată de cercetătorii de la Universitatea din Chicago, care caută legături între izolarea socială şi cancerul de sân. Aceeaşi echipă a demonstrat într-un studiu anterior că şoarecii temători şi anxioşi sunt mai predispuşi la această boală.

Cercetătorii de la Societatea Română de Cancer au realizat la rândul lor studii care leagă apariţia cancerului de stres.

Aceştia consideră că stresul reprezintă fără îndoială un factor de risc important pentru apariţia cancerului şi un factor important în estimarea evoluţiei bolii, a pronosticului ei, dar şi un important factor estimativ al adaptării psihoemoţionale la boală. Studiile indică o rată mai ridicată a cancerului la persoanele care au avut parte de mai multe evenimente stresante înainte de declanşarea bolii.

Absenţa suportului social

De asemenea, cercetările în domeniu par să indice faptul că lipsa ori pierderea suportului social oferit de familie sau prieteni ar putea influenţa atât declanşarea bolii, cât şi evoluţia acesteia. De exemplu, se pare că absenţa unor legături familiale apropiate în copilărie ar fi mai predictive pentru cancer decât pentru alte boli cronice precum hipertensiunea sau alte boli cardiovasculare.

În altă ordine de idei, absenţa suportului social la vârstă adultă, respectiv izolarea socială, ar coincide, se pare, cu o rată mai mare de incidenţă a cancerului, respectiv cu o evoluţie mai rapidă a acestuia şi cu un pronostic negativ.

Alimentaţia contează

Cercetătorii americani au descoperit că izolarea are un impact mult mai mare asupra dezvoltării cancerului de sân decât consumul excesiv de alimente hipercalorice.

Totuşi, o alimentaţie abundentă favorizează apariţia cancerului de sân, deoarece excesul în grăsime la femei conduce la producerea unei cantităţi însemnate de estrogeni. De aceea se recomandă o alimentaţie cumpătată, săracă în grăsimi şi carne roşie, dar completată cu fructe şi legume proaspete, care ajută la prevenirea cancerului de sân prin efectul lor antioxidant.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite