Obezitatea apare din ce în ce mai frecvent la vârste tinere. Câte grăsimi ar trebui să consume copiii

Obezitatea apare la vârste din ce în ce mai tinere

Lipidele sunt macronutrienţi care asigură o bună parte din energia necesară funcţionării organismului. Ele joacă şi un rol important în procesele de apărare a organismului în faţa infecţiilor, în modularea funcţiei cardiovasculare şi a celei pulmonare.

Ca urmare a schimbărilor sociale şi economice apărute în ultimele decenii în lume şi la noi, alimentaţia modern se asociază cu o serie de boli precum obezitatea, afecţiunile cardiovasculare, cancerul. Aceste boli au o largă răspândire în populaţie şi apar din ce în ce mai frecvent la vârste tinere, la adolescenţi şi la chiar la preşcolari.

Unele studii sugerează că obezitatea este mai frecventă la familiile cu venituri mici, cauza principal fiind aportul de alimente bogate în zaharuri şi grăsimi saturate.

Grăsimile alimentare sunt reprezentate de trigliceride

Specialiştii în pediatrie şi nutriţie pediatrică au elaborat un ghid – Prevenţia începe cu educaţia - pentru a-i ajuta pe părinţi să aleagă alimentele sănătoase pentru copiii lor.

Potrivit sursei mai sus citate, lipidele asigură o bună parte din energia necesară funcţionării organismului şi joacă un rol important în procesele de apărare a organismului în faţa infecţiilor, în modularea funcţiei cardiovasculare şi a celei pulmonare.

Din colesterol se formează hormonii sterolici şi vitamina D. Fosfolipidele intervin activ în procesele de coagulare. Grăsimile alimentare sunt reprezentate în cea mai mare parte de trigliceride şi, într-o măsură mai mică de steroli  - colesterol, fitosteroli, stanioli. Trigliceridele pot conţine acizi graşi saturaţi, acizi graşi mononesaturaţi sau acizi graşi polinesaturaţi.

Cantităţi mari de acizi graşi saturaţi – peste 40-50% - se găsesc în unt, slănină, ulei de cocos, adică în grăsimi care se solidifică la temperature camerei. Recomandările actuale sunt de reducere a consumului de acizi graşi saturaţi sub 10% şi de acizi graşi trans sub 1% din totalul aportului caloric din dietă, potrivit aceleiaşi surse.

Acizii graşi mononesaturaţi sunt grăsimile lichide  - uleiurile - care curg la temperature camerei, dar se îngroaşă la congelare, precum uleiul de măsline, uleiul de floarea-soarelui, uleiul de avocado, uleiul de rapiţă, uleiul de migdale şi de arahide. Aceste grăsimi sunt recomandate în alimentaţia zilnică, putând să scadă incidenţa bolilor cardiovasculare.

Acizii graşi polinesaturaţi  - omega 3 şi omega 6 - nu pot fi sintetizaţi de om şi, de aceea, sunt consideraţi acizi graşi esenţiali. Acizii omega 6 se găsesc în uleiurile de soia, de rapiţă, de floarea-soarelui, de porumb sau în germenii de grâu.

Acizii omega 3 sunt în cantitate mare în peşte, uleiul de peşte, seminţele de in. Acizii graşi esenţiali au acţiune antiinflamatorie, intervin în procesele de reglare a creşterii, a metabolismului glucidic, în buna funcţionalitate hepatică şi renală, rezistenţa capilarelor. Acizii graşi omega 3 sunt foarte importanţi pentru dezvoltarea sistemului nervos central şi a retinei. Încălzirea prelungită a grăsimilor nesaturate la temperaturi înalte  - coacere, prăjire în ulei -  generează acizi graşi sub formă trans, nocivi pentru sănătate.

Excesul de lipide, depozitat în ţesutul adipos

Specialiştii atrag atenţia că alimentaţia sănătoasă presupune ca aproximativ 25-30% din calorii să provină din grăsimi, astfel: mai puţin de 10% din acizi graşi saturaţi, între 10-13% din acizi graşi mononesaturaţi, aproximativ din 10% acizi graşi polinesaturaţi.

Dacă aportul caloric ce depăşeşte cheltuiala energetică, lipidele se vor depozita în ţesutul adipos. În mod clasic, se consideră că numărul maxim de adipocite  - celule ale ţesutului adipos - este atins la sfârşitul adolescenţei, De aceea, aportul excesiv din perioada premergătoare adolescenţei creează o masă mare de adipocite, cu influenţă asupra obezităţii din perioada de adult.  După adolescenţă, adipocitele prin acumulare de lipide în citoplasmă determină o creştere a volumului lor.

Produsele care conţin peste 20 de grame de lipide/100 de grame produs sau peste 5 grame de grăsimi saturate/ 100 de grame de produs nu sunt recomandate copiilor şi vor fi consumate doar ocazional şi în combinaţii cu legume şi verdeţuri.

Atenţie însă că, pe lângă grăsimile vizibile, multe alimente conţin grăsimi „ascunse“ – de exemplu brânzeturile, caşcavalul, cartofii prăjiţi, produsele de patiserie şi cofetărie, ciocolata.