Mic ghid pentru Sărbători fără drumuri la spital

Pentru a evita neplăcerile măcar de Paşte, specialiştii ne sfătuiesc să mâncăm fără să ne săturăm şi să ne plimbăm în natură 10-20 de minute după fiecare masă.

După un post lung de 40 de zile, reluarea vechilor obiceiuri alimentare poate fi percepută ca un atac neaşteptat de către organism, care s-a obişnuit cu o dietă uşoară, alcătuită în mare parte din fructe şi legume. Iar dacă mai şi exagerăm cu mâncărurile grele cum sunt ouăle, carnea de miel şi cozonacul, consecinţele sunt neplăcute: balonări, dureri abdominale sau chiar indigestii ori, şi mai grav, pancreatite acute.

„Postul a fost bine-venit pentru organism, pentru că ne-a asigurat o detoxifiere riguroasă, majoritatea produselor de origine animală fiind bogate în toxine. Dar este foarte important ca revenirea la regimul alimentar complet, după post, să se producă treptat, nu deodată şi, mai ales, nu cu excese“, recomandă medicul primar Mihaela Ionescu, de la Institutul de Boli Metabolice şi Nutriţie „N. Paulescu“ din Bucureşti.

Prea multă carne suprasolicită digestia

Cei mai mulţi români percep revenirea la dieta fără restricţii ca pe un prilej de a mânca încontinuu, timp de trei zile, cât durează de regulă minivacanţa de Paşte. Anul acesta, provocarea este cu atât mai mare cu cât vacanţa de Paşte o include şi pe cea de 1 mai.

În cele mai multe cazuri, după o abstinenţă lungă, sistemul digestiv se adaptează la alimentaţia bogată în fructe şi legume şi săracă în grăsimi şi proteine animale. „Tubul digestiv îşi adaptează constelaţia enzimatică (n. r. – conţinutul de enzime, substanţe care transformă hrana în mici particule absorbabile în sânge) în funcţie de ceea ce mâncăm. Astfel, dacă nu am mâncat carne mult timp, enzimele specializate pentru digerarea proteinelor şi grăsimilor se găsesc în cantităţi mai mici şi, prin urmare, procesul de digestie este îngreunat. Iar când cantitatea acestor substanţe este foarte mare, tubul digestiv este de-a dreptul depăşit şi se produc tulburări grave de digestie“, explică medicul Mihaela Ionescu.

Când vă aşezaţi la masă faceţi rugăciunea, creaţi o ambianţă plăcută de calm şi armonie, cu muzică de calitate, dar în surdină. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi

Fiecare preparat trebuie să fie o masă în sine

Aproape toate felurile de mâncare tradiţionale de Paşte, de la ciorba de miel, la drob şi stufat de miel, cu ouă fierte tari şi cozonac sau pască, sunt combinaţii greu de digerat, cu un număr mare de calorii. Şi dacă mai sunt şi asociate cu multe pahare cu vin sau cu bere, ne pot trimite la spital, mai ales dacă avem anumite sensibilităţi digestive. De aceea, fiecare dintre aceste feluri de mâncare trebuie să fie o masă în sine.

Aceeaşi recomandare este valabilă şi în ceea ce priveşte ouăle de Paşte. Putem să ciocnim oricâte, spun specialiştii, dar să nu mâncăm mai mult de unul-două pe zi, între mesele principale. „Când vă aşezaţi la masă să fiţi odihniţi, faceţi rugăciunea în linişte, creaţi o ambianţă plăcută de calm şi armonie, cu muzică de calitate, dar în surdină“, recomandă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Cel mai indicat este, potrivit specialiştilor, să începem masa din ziua de Paşte cu o salată, nu cu ciorbă, aşa cum se obişnuieşte. Ciorba afectează nivelul sucurilor gastrice, astfel încât digestia proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor care urmează este îngreunată.

De altfel, salata este componenta cu adevărat terapeutică a mesei de Paşte. Ne şi hrăneşte, ne şi satură (vom mânca porţii mai mici de friptură dacă o asociem cu o salată generoasă) şi favorizează digestia produselor „grele“.

Un truc pentru a face din salata de la masa de Paşte un adevărat medicament este să adăugăm în ea ruccola sau andive, fiindcă substanţele amare din compoziţia acestora stimulează secreţia de bilă şi ne pregătesc pentru mâncărurile tradiţionale consistente. În plus, şi friptura de miel este bine să o combinăm tot cu salată, fiindcă oricare altă combinaţie – cu cartofi, cu orez sau cu mămăligă – este indigestă şi balonează.

Cele mai grave probleme digestive

De Sărbători, cele mai solicitate organe ale tubului digestiv sunt pancreasul şi colecistul, avertizează specialiştii. Dacă mâncăm miel gras în cantităţi mari, pe care îl asociem cu câteva sosuri la fel de grase, colecistul (vezicula biliară, un organ aflat lângă ficat cu rol în digestia alimentelor) nu poate face faţă acestui „asalt“ şi există riscul să se inflameze şi să cedeze, declanşând o complicaţie dureroasă numită colecistită. Aceasta este şi mai gravă dacă la nivelul veziculei biliare există şi pietre, ducând la instalarea colicii biliare.

O altă complicaţie serioasă care se poate declanşa după masa consistentă de Paşte stropită cu alcool este pancreatita acută. „Cel mai adesea, această afecţiune digestivă acută se manifestă prin dureri abdominale apărute brusc, însoţite de greaţă, vărsături, febră şi de tulburări de tranzit intestinal“, explică medicul specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice Adrian Copcea, de la Clinica Asteco din Cluj-Napoca.

            Cafeaua după mâncarea grasă creşte peste limita normală nivelul colesterolului.

Pancreatita acută este, de altfel, una dintre principalele cauze ale prezentărilor de urgenţă la medic în perioada Sărbătorilor. O altă cauză o reprezintă crizele cardiace provocate de un consum exagerat de sare şi de alcool, iar anul acesta pot fi precipitate şi de căldura excesivă.

Medicamente care previn complicaţiile

Pentru că masa de Paşte este destul de greu de digerat, medicii ne sfătuiesc să venim în ajutorul digestiei cu medicamente sau cu ceaiuri din plante. De exemplu, pentru a uşura sarcina colecistului, este bine ca, înainte de masa principală sau între mese, să luăm medicamente care conţin fermenţi biliari (Colebil, Fiobilin etc.).

Iar pentru a proteja pancreasul, stomacul şi intestinul subţire, specialiştii recomandă o combinaţie de enzime digestive, de genul Trifermentului. De asemenea, după masă ne putem răcori cu câteva felii de ananas proaspăt. Acesta conţine enzime care stimulează mecanismul de procesare a hranei.

Ciocniţi un pahar-două cu vin, dar nu mai mult

Femeile nu ar trebui să bea mai mult de două pahare cu vin pe zi FOTO: Shutterstock

Sigur că mâncarea de sărbătoare are gust mai bun dacă e „stropită“ cu vin roşu. Dar dacă întrecem măsura – mai mult de două pahare în cazul femeilor şi mai mult de trei pahare în cazul bărbaţilor – riscăm complicaţii severe, de tipul pancreatitei acute.

Cât de rapid eliminăm alcoolul

„Viteza de eliminare a alcoolului este variabilă, înregistrând o medie de 0,1-0,12 g/kg corp/oră la omul sănătos. O mică parte din alcoolul ingerat este eliminată pe cale urinară (aproximativ 2%) şi pe cale pulmonară, prin expiraţie (circa 3%)“, potrivit prof. dr. Mencinicopschi.

Băuturile distilate în care alcoolul nu este asociat cu proteine sau cu zaharuri (vodcă, whisky, palincă, coniac, vinars autentice) sunt metabolizate mai rapid. Astfel că un bărbat sănătos de aproximativ 70 de kilograme va putea să conducă maşina la 10-15  ore după consumul a 50 g de alcool. Pe de altă parte, alcoolul din băuturile bogate în zaharuri şi proteine, cum sunt berea şi lichiorurile, este greu de metabolizat. Testul de alcoolemie va ieşi pozitiv şi după 48 de ore de la consumul a 50 g de alcool. Orientativ, 50 g de alcool se găsesc în cinci păhărele de 50 ml de lichior, în 700 ml de vin, în patru sticle şi jumătate de bere (de 500 ml) şi în aproximativ 100 ml de vodcă, whisky sau pălincă.

Un bărbat care bea o sticlă de bere pe stomacul gol va avea o concentraţie de alcool în sânge de 15 mg%, iar o femeie – de 20 mg%.

Evitaţi combinaţiile cu medicamente!

Asocierea alcoolului cu medicamentele modifică activitatea terapeutică a acestora. Alcoolul măreşte puternic efectul sedativ al tratamentelor contra anxietăţii. În plus, alcoolul modifică metabolismul medicamentelor antiepileptice (fenitoina), antibiotice (rifampicina), antiastmatice (teofilina), anticoagulante (warfarina) şi antidepresive.

În contextul unui consum exagerat de alcool, pancreasul nu mai deversează enzimele în intestin, cum ar fi normal, pentru uşurarea digestiei, ci direct în sânge. Mihaela Ionescu medic nutriţionist

„Paracetamolul şi cimetidina menţin un nivel ridicat al alcoolemiei mult timp“, atrage atenţia specialistul. Asocierea alcoolului cu aspirină şi cu antiinflamatoare nesteroidiene are efecte grave asupra mucoasei gastrice (combinaţie contraindicată în caz de gastrită sau de ulcer). De altfel, şi fructele şi legumele care conţin salicilaţi (avocado, fructe de pădure, struguri, roşii, ardei, ridichi, ardei iute) pot avea aceleaşi efecte.

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“