Mezelurile, brânzeturile şi vinul: ce şi cât consumăm

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De regulă, puse la index, preparatele din categoria mezelurilor şi brânzeturilor, dar şi vinul pot avea un loc al lor în cadrul unei alimentaţii echilibrate, dacă sunt respectate câteva reguli simple.

Considerate greoaie pentru sistemul digestiv, din cauza conţinutului mare de grăsimi, brânzeturile nu sunt, totuşi, de exclus din meniu. O porţie de 30g – cantitatea recomandată într-o zi – conţine, în realitate, mai puţin de o treime din cantitatea maximă considerată sigură de acizi graşi saturaţi (10 mg). 

Mai mult decât atât, unele brânzeturi sunt o sursă excelentă de calciu, element esenţial pentru contracţiile musculare şi menţinerea în limite normale a tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac.

„Brânzeturile cele mai bogate în calciu sunt cele presate şi maturate“, a precizat dr. Laurence Plumey, un reputat nutriţionist din Paris, scrie Sciences et Avenir.

Potrivit specialistei, 30 g de emmentaler, beaufort sau de parmezan asigură 25-30% din aportul zilnic de calciu recomandat pentru toate vârstele.

În ceea ce priveşte brânza topită, adesea preferată de copii, aceasta are, în mod natural, un conţinut redus de calciu. De aceea, acest tip de produse sunt de cele mai multe ori îmbogăţite artificial cu carbonat de calciu şi ar trebui evitate.

De asemenea, brânzeturile emmentaler, camembert şi beaufort sunt surse de vitamina D, care ajută la aborbţia şi fixarea calciului în oase.

Atenţie însă la conţinutul de sare. Persoanele care au restricţii la acest capitol, ar fi bine să evite sortimentele cele mai sărate, precum Roquefort sau feta.

Mezelurile, doar împreună cu condimente

În 2005, studiul european EPIC a arătat că un consum de peste 160 de grame de mezeluri - şi carne roşie - pe zi a crescut riscul de cancer colorectal cu 35%. Incriminaţi pentru acest efect nefast asupra organismului sunt nitriţii şi nitrozaminele, care sunt cancerigene. De aceea, e recomandat ca aceste produse să fie consumate cu moderaţie şi în asociere cu condumente bogate în antioxidanţi, pentru a  combate acţiunea compuşilor nocivi.

Dacă nu putem rezista cârnaţilor la grătar, nutriţionistul spune că e de preferat să utilizăm grătarele verticale, pentru poate reduce de 30 de ori formarea de substanţe cancerigene rezultate în urma contactului grăsimii cu flăcările.

O altă veste bună e că există preparate din carne cu un conţinut de grăsimi saturate relativ sigur. Astfel, dacă în chitele acest tip de grăsimi care dăunează sănătăţii inimii şi vaselor de sânge sunt în proporţie de 45%, în jambonul crud acestea se găsec într-o proporţie medie de 11%, iar în şunca slabă reprezintă doar 3%.

Vinul, motive în plus pentru a fi consumat cu moderaţie

Graniţa dintre consumul moderat benefic şi cel nociv este prea îngustă. Relaţia dintre alcool şi riscul de boli cardiovasculare formează o curbă în formă de U, unde consumatorii mici - 1-2 pahare pe zi - par a fi mai protejaţi decât non-utilizatorii şi consumatorii care fac abuz de alcool.

Dincolo de aceste considerente, dr. Plumey subliniază că mai avem un motiv pentru care ar trebui să consumăm vinul cu moderaţie. Chiar dacă aproape că nu conţine zahăr (3 g la 100 ml), datorită procesului de fermentaţie care-l transformă în alcool, specialistul aminteşte că vinul este foarte bogată în calorii. Asta pentru că un gram de etanol are 7 calorii, de aproape două ori mai mult decât un gram de zahăr! Drept urmare, două pahare de vin pot însemna 200 - 300 de clorii, respectiv 30% din caloriile  unei cine.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite