Medic: „În ultima perioadă, observ din ce în ce mai mulţi copii cu probleme de greutate în cabinet“

Numărul copiilor afectaţi de obezitate, în România, va ajunge la aproape jumătate de milion în 2030, potrivit datelor cuprinse în Atlasul obezităţii infantile pe 2019 al Federaţiei Mondiale a Obezităţii.

La nivel mondial, rata obezităţii infantile a crescut de zece ori în ultimele patru decenii. Numărul copiilor diagnosticaţi cu această problemă de sănătate a ajuns la 124 de milioane.

În România, nu există statistici oficiale. Singurul studiu oficial, conţine date din anul 2015 şi arată că la toate grupele de vârstă studiate  - 7, 8 şi 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate  - supraponderali sau obezi - este de peste 25%. Mai exact, unu din patru copii din grupele studiate are probleme de greutate. Federaţia Mondială a Obezităţii estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, până în anul 2030, în ţara noastră, aproape 500.000 de copii cu vârste  între 5 – 19 ani vor suferi de obezitate.

Boli ale adultului, diagnosticate la copii

Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Comorbidităţi precum diabetul de tip ll şi steatohepatita - boala ficatului gras, care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de faţă, la copii cu obezitate. Copiii şi adolescenţii obezi au riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism, de la cele cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecţiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum şi limitări funcţionale. Evaluarea şi monitorizarea acestor comorbidităţi este parte a planului de tratament.

„În ultima perioadă observ din ce în ce mai mulţi copii cu probleme de greutate în cabinet. Din păcate, în multe dintre cazuri, părinţii nu înţeleg gravitatea acestui fenomen şi consideră ca au un copil <mai bine făcut> sau <mai pufos>, a cărui problemă se va rezolva singură odată cu creşterea, pe principiul <lasă, mamă, că te înalţi tu şi nu o să mai fii aşa de pufos>. Realitatea este că, dacă nu se fac modificări în ceea ce priveşte alimentaţia acestor copii, ei vor deveni adulţi obezi sau supraponderali şi vor avea numeroase riscuri asociate de sănătate“, declară dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice, la Clinica Smart Nutrition, doctor în medicină, certificată SCOPE.

Sarea, zahărul, grăsimile în exces, principalii vinovaţi

„Principalii responsabili pentru creşterea ratei obezităţii infantile sunt dieta nesănătoasă, cu un conţinut ridicat de sare, zahăr şi grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă”, mai spune dr. Posea.

Aceste tendinţe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educaţie nutriţională a părinţilor şi copiilor, gradul ridicat de urbanizare şi digitalizare, precum şi marketingul agresiv la anumite produse alimentare şi băuturi nesănătoase, atrage atenţia medicul. „Un alt factor care contribuie la această problemă este credinţa populară că un copil gras este un copil sănătos, ceea ce încurajează unele familii să îşi hrănească excesiv copiii.“

La fel ca în cazul oricărei afecţiuni medicale, prevenirea obezităţii este mult mai uşoară decât tratarea sa. Alegerea alimentelor sănătoase este esenţială în etapele de sugar şi copil mici, deoarece formarea preferinţelor culinare are loc timpuriu. Pe lângă dieta echilibrată, specialiştii recomandă odihnă suficientă, limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor şi practicarea regulată a activităţilor fizice  - minimum o oră zilnic.  

Diagnosticul de obezitate este pus de către medic, în urma anamnezei şi a unui examen fizic complet.

Între 1 şi 7 martie este marcată Săptămâna Mondială împotriva Obezităţii.