„Malnutriţia şi pierderea masei musculare sunt frecvent întâlnite la pacienţii cu cancer“. Factori care influenţează dieta acestor bolnavi

Pacienţilor cu cancer le este, de multe ori, greu să menţină o alimentaţie normală. Specialiştii explică rolul nutriţiei terapeutice la pacienţii cu cancer.

Cancerul este una dintre principalele cauze de mortalitate din lume. Numărul de pacienţi nou diagnosticaţi este în creştere însă metodele de tratament din ce în ce mai performante  - atât în privinţa chirurgiei, cât şi în privinţa radio şi farmacoterapiei - dau şansa transformării acestei boli într-una cronică, în anumite cazuri, spune dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice, Doctor în medicină, Clinica Smart Nutrition.

„În 2015, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 8,8 milioane de oameni au murit din cauza cancerului. La nivelul ţării noastre, în anul 2012, se înregistrau aproape 80.000 de cazuri noi de cancer şi 48.000 de decese având drept cauză această boală“, aminteşte dr. Posea.

Mortalitatea prin cancer poate fi scăzută dacă pacienţii sunt diagnosticaţi şi trataţi în fazele precoce, adaugă medicul specialist.                                                                                                                 

Aportul caloric inadecvat duce la malnutriţie

„Nutriţia terapeutică este folosită pentru a preveni malnutriţia, care apare în cursul bolii sau chiar în urma tratamentului. Malnutriţia şi pierderea masei musculare sunt frecvent întâlnite la aceşti pacienţi şi au drept cauză un aport caloric inadecvat, scăderea activităţii fizice sau tulburările metabolice. De exemplu, creşterea ratei metabolice de repaus, creşterea insulinorezistenţei, inflamaţia sistemică ce duce la proteoliză şi lipoliză. Toţi aceşti factori  - pierdere în greutate, scăderea performanţei musculare şi inflamaţia la nivel sistemic - dau un prognostic nefavorabil, prin creşterea toxicităţii tratamentului şi scăderea calităţii vieţii pacietului.“

Nutriţia terapeutică trebuie iniţiată imediat la toţi acei pacienţi care încă nu sunt denutriţi, la cei care au probabilitate mare de a dezvolta casexie sau la cei care au reacţii adverse gastro-intestinale ca urmare a administrării tratamentului medicamentos, atrage atenţia medicul diabetolog.  

„Cel mai bun mod de a creşte aportul caloric este printr-o alimentaţie normală. Însă, de multe ori, nu se poate obţine acest lucru, pacienţii având diverse afecţiuni care impiedică alimentarea corectă. Este vorba despre ulceraţii la nivel oral, dentiţie lipsă, obstrucţii intestinale, constipaţie, diaree, greaţă, vărsături, dureri.“ În aceste situaţii, în care se asociază aport inadecvat de macro şi micronutrienţi, se poate apela la suplimentarea sau chiar înlocuirea cu alimentaţie parenterală ( soluţii nutritive introduse intravenos) sau enterală (pe cale digestivă), mai spune medicul. 

„Consilierea nutriţională trebuie să fie un proces dedicat şi repetat“

Aportul caloric al unui pacient cu cancer este de 25-30 kilocalorii/kilogramcorp/zi, mai spune medicul. „În ceea ce priveşte macronutrienţii, cantitatea de proteine trebuie să fie de 1-1,5 grame/kilogramcorp/zi, pentru grăsimi şi carbohidraţi neavând un raport optim recomandat. Vitaminele şi mineralele se recomandă a fi suplimentate în cantităţi aproximativ egale cu doza zilnică recomandată.“

„Consilierea nutriţională trebuie să fie un proces dedicat şi repetat, astfel încât aceştia să îşi poată schimba şi menţine obiceiurile alimentare. Un aspect important de care se ţine cont în timpul consultaţiei de nutriţie terapeutică este calitatea vieţii şi integrarea socială, care se doresc a fi îmbunătăţite. Se va ţine cont şi de preferinţele şi obiceiurile pacientului astfel încât să se asigure complianţa crescută şi sfaturi nutriţionale personalizate“, conchide medicul diabetolog.