Grăsimile sunt „droguri“ puternice pentru creier

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Trigliceridele acţionează asupra zonelor cerebrale responsabile cu motivaţia şi cu încercarea de obţinere a plăcerii, astfel că se aseamănă foarte mult cu drogurile.


De ce suntem tentaţi, de multe ori, să ne ridicăm noaptea din pat ca să mâncăm o bucată de ciocolată, dar niciodată ca să ronţăim un morcov? Echipa specialistului Serge Luquet, de la laboratorul de Biologie funcţională şi adaptativă din cadrul Universităţii Paris-Diderot, a găsit răspunsul la această întrebare în urma unui studiu publicat în revista ştiinţifică „Molecular Psychiatry“.

Cercetătorii au constatat că trigliceridele, compuşi graşi aduşi în corp prin alimentaţie, cu precădere, ar putea acţiona în creier direct asupra circuitului recompensei, la fel ca drogurile.

Mâncarea este asociată, în general, cu plăcerea. Pentru organism, zaharurile şi grăsimile sunt o sursă de energie, dar creierul nu consumă decât glucoza. Şi, totuşi, există în mijlocul encefalului şi în zona responsabilă cu mecanismul recompensei o enzimă capabilă să descompună trigliceridele. Serge Luquet şi colegii săi au căutat motivele în creierul şoriceilor de laborator. În cadrul studiului, specialiştii au observat că, dacă are de ales, şoarecele preferă o mâncare bogată în grăsimi în locul alimentelor mai uşoare, potrivit publicaţiei „Le Point“.

Profesorul de neuroştiinţe David Linden, de la Universitatea „Johns Hopkins“ din SUA, a consacrat un capitol întreb alimentaţiei printre droguri şi plăcerile amoroase, într-o lucrare recentă (Cu toţii dependenţi!, 2013).

„Majoritatea experienţelor pe care noi le considerăm ca fiind ilicite, ritualuri sociale reprimate sau practici curente, cum sunt sportul, rugăciunea, meditaţia – toate activează un circuit specific în creier, anatomic şi biochimic dedicat plăcerii“, explică profesorul Linden, citat de „Le Figaro“.

Creierul obezilor, similar cu cel al drogaţilor

Comparând creierul unei persoane cu obezitate morbidă cu acela al unui consumator de droguri (ilicite – heroină, cocaină, sau legale – tutun, alcool), observăm asemănări clare în ceea ce priveşte receptorii de dopamină, explică profesorul Gene-Jack Wang, specialist în imagistică cerebrală a adicţiilor la Laboratorul Naţional Brookhaven, din SUA. Or, dopamina este substanţa produsă de circuitul plăcerii ca răspuns la stimulii agreabili. 


Citeşte şi:

Problema copiilor obezi din România, dezbătută la Adevărul Live: excesul de kilograme în copilărie condamnă la o perpetuă luptă cu greutatea

Cazul băiatului de 5 ani care cântăreşte 120 de kilograme, din Dolj, nu este singular în România. De altfel, statisticile arată că numărul copiilor români obezi este din ce în ce mai mare, iar proporţia lor variază în prezent între 10% şi 14%. Medicul Anamaria Iulian, nutriţionist comportamental şi psiholog, a explicat, la Adevărul Live, care sunt cauzele şi consecinţele obezităţii infantile în România.

„Epidemia de obezitate”: unul din trei adulţi este supraponderal sau obez

Numărul persoanelor supraponderale şi obeze a crescut de patru ori, din 1980 încoace, la nivel internaţional, din cauza regimului alimentar dominat de grăsimi şi zahăr.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite