Gastrita netratată duce la ulceraţii gastrice. Care este dieta permisă în gastrită sau ulcer peptic şi ce alimente trebuie limitate

Gastrita este inflamaţia mucoasei gastrice şi poate avea grade diferite de severitate: de la forme uşoare, asimptomatice, până la forme severe care, netratate, se pot complica cu ulceraţii. Ulcerul peptic poate afecta atât stomacul, cât şi duodenul.

Cauzele cele mai frecvente pentru gastrite şi ulcere sunt infecţiile cu Helicobacter pylori, până la 80% din cazuri. Alte cauze mai sunt consumul de antiinflamatorii nesteroidiene şi consumul crescut de alcool.

Tratamentul gastritei şi al ulcerului peptic are ca scop neutralizarea secreţiei de acid gastric şi menţinerea rezistenţei ţesutului epitelial gastrointestinal pentru a combate efectele acidului din stomac.

Potrivit Ghidului de nutriţie coordonat de prof.dr. Cristian Seranfinceanu, medic de diabet, nutriţie şi boli metabolice la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli metabolice „N.C.Paulescu“ din Bucureşti, în trecut, regimul alimentar pentru ulcer a incitat numeroase dispute oscilând de-a lungul timpului între înfometarea bolnavului şi până la permiterea tuturor alimentelor, fără nicio resticţie.

Tot în trecut, tratamentul dietetic pentru ulcer includea recomandarea de a servi mese mici şi dese, cu alimente uşoare precum laptele şi ouăle. Se considera că alimentaţia frecventă asigură un tampon constant şi că porţiile mici limitează dilatarea gastrică şi, ca urmare, secreţia de acid gastric.

Ce arată studiile controlate

Potrivit aceleiaşi surse, studiile clinice controlate şi randomizate au arătat însă că nu există diferenţe între dieta nerestricţionată şi cea terapeutică, în ceea ce priveşte durata de vindecare a ulcerului sau dispariţia simptomelor.

Mai mult decât atât, alimentele cu un conţinut proteic ridicat cum este laptele, indicat frecvent în trecut pentru capacitatea de alcalinizare şi de vindecare s-a dovedit a fi cele mai puternice stimulente pentru secreţia de acid gastric, cu un rezultat contraproductiv pentru terapia dietetică aplicată bolnavilor cu gastrite sau ulcere.

Cafea, ceai negru, cola şi ciocolată, cu măsură

Terapia actuală se bazează pe toleranţa individuală la alimente şi băuturi care pot cauza disconfort abdominal, conform sursei mai sus citate. Se recomandă deci o dietă echilibrată, variată, cu evitarea alimentelor care exacerbează simptomele – de exemplu, mâncăruri foarte condimentate, cu miros puternic sau conţinut bogată în grăsimi. Totodată, sunt indicate 3 mese pe zi, fără a sări peste acest program.

Cafeina şi alţi alcaloizi din cafea, polipeptidele şi aminoacizii produşi în urma digestiei gastrice a proteinelor, precum şi alcoolul stimulează eliberarea gastrinei, declanşând secreţia de acid clorhidric gastric. Deşi consumul de cafea şi alcool nu a fost direct implicat în dezvoltarea ulcerului gastric, îngurgitatea în exces a acestor substanţe poate duce la disconfort abdominal.

De aceea, se recomandă limitarea consumului de cafea, ceai negru, cola, ciocolată şi alte băuturi cu cafeină, precum şi limitarea alcoolului, în special pe stomacul gol.

Fumatul este şi el contraindicat întrucât poate creşte secreţia gastrică acidă şi întârzia procesul de vindecare.

Fructele şi sucurile de fructe cu aciditate perceptibilă au fost contraindicate n mod tradiţional în gastrite şi ulcer pentru faptul că ar stimula aciditatea gastrică. Nu există însă dovezi în acest sens. Mai mult, antioxidanţii furnizaţi de acestea pot ajuta la vindecarea mucoasei lezate.

Efectul ardeiului iute

În ceea ce priveşte condimentele, există puţine dovezi care să confirme asocierea sau exacerbarea simptomelor sau progresia leziunilor. Efectul este, mai degrabă, unul complex, necesitând abordări individualizate şi mai multe studii.

De exemplu, extractul de ardei iute s-a dovedit a fi protector gastric în studiile pe animale. La om însă, consumul crescut de ardei iute este un factor de risc independent pentru cancerul gastric. Unele extracte precum cele de ghimbir, nucşoară, cuişoare inhibă creşterea in vitro a Helicobacter pylori, fiind posibilă o explicaţie pentru rata scăzută a ulcerului în ţări precum Thailanda.

Pe lângă aceste date, mai există altele despre capacitatea unor factori nutriţionali de a influenţa infecţia cu Helicobacter pylori. Studiile cu probiotice folosite ca adjuvant al tratamentului antibiotic specific, alcool sau antioxidanţi sunt insuficiente pentru a permite recomandări de dietă, potrivit aceleiaşi surse.