Există sau va exista fast-food sănătos? Cum să-ţi alcătuieşti meniul optim

Există sau va exista fast-food sănătos? Cum să-ţi alcătuieşti meniul optim

Copiii, principala ţintă a restaurantelor de tip fast-food, sunt cei mai vulnerabili şi riscă cel mai mult atunci când mănâncă des hamburgeri cu cartofi prăjiţi, cu sosuri şi cu sucuri acidulate FOTO Shutterstock

Desigur că hamburgerii cu cartofi prăjiţi, shaorma şi aripioarele picante, înecate toate într-un pahar generos cu suc carbogazos alcătuiesc o bombă cu ceas care, mai devreme sau mai târziu, ne va compromite sănătatea. Cât de nocive sunt, de fapt, alimentele de tip fast-food? Există şi opţiuni sănătoase de „mâncare rapidă“, spun specialiştii.

Ştiri pe aceeaşi temă


Mâncarea este relativ ieftină, se prepară rapid şi se mănâncă pe fugă. Toate acestea sunt calităţi ale alimentelor de tip fast-food care convin de minune omului modern, mereu pe fugă, dar extrem de comod şi în căutare de chilipiruri.

Cu toate acestea, dacă gusturile publicului se schimbă în bine, există şanse ca şi industria să facă modificări care să răspundă nevoilor reale de hrană ale organismului. Un exemplu este anunţul făcut recent de McDonald’s că va introduce garniturile alcătuite din salată sau legume ca alternative la cartofii prăjiţi. „Pe măsură ce gusturile consumatorilor devin mai sănătoase, McDonald’s vrea să-şi adapteze meniul“, titrează „The New York Times“.

De asemenea, gigantul fast-food spune că va scoate de pe piaţă variantele lipsite de substanţe nutritive din meniurile pentru copii, celebrul „Happy Meal“. Modificarea se va face în 20 dintre cele mai mari pieţe McDonald’s, care alcătuiesc 85% din vânzările totale ale companiei, inclusiv în afara Statelor Unite. Însă consumatorii vor putea, efectiv, să aleagă mâncăruri sănătoase în aceste restaurante de-abia peste aproximativ trei ani.

Noua strategie are la bază o reducere a vânzărilor în toate restaurantele McDonald’s din SUA şi din Europa în ultimii ani. „Companiile ca McDonald’s joacă un rol esenţial în conturarea culturii şi mediului care influenţează comportamentele vizavi de sănătate în rândul tinerilor“, subliniază Howell Wechsler, director executiv al Alianţei pentru o Generaţie mai Sănătoasă din SUA, citat de „The New York Times“.

Şi Burger King a anunţat recent că va reduce nivelul de grăsimi şi de calorii din cartofii prăjiţi. Mai precis, cartofii companiei vor avea un aport cu 40% mai mic de grăsimi şi cu 30% mai mic de calorii decât cartofii prăjiţi ai concurentului său direct, McDonald's. 70 de grame de cartofi de la Burger King vor aduce, deci, 150 de calorii, în vreme ce aceeaşi cantitate de cartofi de la Mc aduc 226 de calorii. 

Fast-food-ul, la fel de adictiv ca heroina

Până ce piaţa fast-food va fi alcătuită într-o proporţie suficient de mare din alimente sănătoase, acest tip de alimentaţie rămâne extrem de nocivă mai ales pentru copii şi adolescenţi.

Odată ce papilele noastre gustative au primit gustoasele preparate de tip fast-food, avem toate şansele să devenim clienţi fideli ai restaurantelor de profil. Pentru că aici, alimentele sunt pregătite cu toate ingredientele cu gust puternic, cum sunt zahărul, sarea şi potenţiatorii de aromă, scopul final fiind acela ca centrii plăcerii din creier să fie pe deplin satisfăcuţi. Atât de satisfăcuţi, de fapt, încât să vrem să repetăm experienţa tot mai des. Oamenii de ştiinţă numesc acest fenomen dependenţă de fast-food, pe care ei o aseamănă cu adicţia de heroină.

Într-un studiu realizat la Institutul de Cercetare Scripps din SUA, cercetătorul Paul Kenny, profesor de biologie moleculară, a constatat că dependenţa de fast-food este asociată cu modificări importante la nivelul creierului. De altfel, şoarecii de laborator care au primit alimente de tip fast-food în cadrul cercetării nu doar că au devenit obezi, ci au prezentat o suprastimulare a centrilor plăcerii din creier, care, la rândul ei, a determinat o activitate din ce în ce în ce mai puţin intensă în zonele cerebrale respective.

Consecinţa a fost nevoia de stimulare constantă a centrilor respectivi cu mâncare de tip fast-food, pentru a evita deprimarea animalelor. La finalul studiului s-a observat, de asemenea, că şoarecii au pierdut capacitatea de a simţi foamea şi de a simţi senzaţia de saţietate dată de hormonul leptină.

Riscuri ale alimentaţiei de tip fast-food

  • perturbarea activităţii hormonului leptină, responsabil cu instalarea senzaţiei de saţietate, ceea ce ne face să mâncăm din ce în ce mai mult;
     
  • creşterea nivelului colesterolului „rău” din cauza grăsimilor saturate din cartofii prăjiţi şi din carnea din care sunt făcuţi hamburgerii;
     
  • tulburări digestive cauzate de nivelul redus de fibre dintr-o dietă în care predomină alimentele de tip fast-food. Pot apărea probleme ale tranzitului intestinal, sindromul colonului iritabil, constipaţie sau chiar hemoroizi;
     
  • instalarea fenomenului de rezistenţă la insulină, adică celulele nu mai reacţionează la impulsul dat de insulină pentru a folosi glucoza din sânge rezultată din alimentaţie. Consecinţa este creşterea nivelului de zahăr în sânge şi, în timp, apariţia diabetului zaharat de tip II;
     
  • hipertensiune arterială – nivelul crescut de grăsimi saturate determină depunerea plăcilor de aterom pe pereţii vaselor de sânge, îngustându-le. În plus, sarea în exces din aceste alimente creşte riscul de boli cardiovasculare şi de infarct sau de accident vascular cerebral;
     
  • obezitate – este o problemă cu care se confruntă inclusiv copiii care consumă alimente de tip fast-food. Studiile arată că riscul de obezitate este foarte crescut la persoanele care consumă alimente de tip fast-food de mai mult de două ori pe săptămână.


Alegeri mai puţin nocive

Dacă acasă poate fi simplu să mănânci sănătos, în miezul unei zile aglomerate, în care nu ai prea mult timp pentru masă este destul de complicat să găseşti mâncare rapidă, eventual şi ieftină, care să nu fie fast-food. Există însă şi câteva opţiuni care nu sunt atât de nocive chiar şi în meniul restaurantelor de tip fast-food. Totul este să ştii cum să le alegi.

În primul rând, nu comanda varianta mare de meniu. Chiar dacă pe moment ţi-e foame, cu siguranţă te vei sătura şi cu meniul mediu sau normal, cel mare având cu siguranţă un număr mult mai mare de calorii.

Optează pentru sandvişurile fără carne, de tipul celor cu brânză şi cu legume ori cu ouă sau, dacă vrei şi carne, optează pentru cea preparată la grătar. În niciun caz nu-ţi comanda chiftele sau hamburgeri cu carne tocată, aceasta fiind o combinaţie de grăsimi saturate şi de arome sintetice fără valoare nutriţională.

Renunţă la sosurile de tipul maionezei. Acestea, pe lângă faptul că adaugă un număr suplimentar de calorii mesei, îngreunează digestia şi, în combinaţie cu carne şi cu legume, duce la balonare.

Dacă ai luat carne, renunţă la cartofi. Se ştie de multă vreme că această combinaţie, mai ales dacă îi adaugi şi o pufoasă chiflă albă, duce la balonare şi la tulburări digestive. Garniturile de legume sotate sau de orez mănâncă-le fără sosuri. Ar fi util să precizezi că nu vrei sare pe mâncare. Pentru a evita excesul, poţi să ţi-o asezonezi singur. 

O altă opţiune de masă sănătoasă de tip fast-food o reprezintă salatele. Orice restaurant de tip fast-food are o secţiune de salate. Dar atenţie, nu orice produs din această categorie este sănătos! De fapt, alege doar acele salate care nu conţin alt tip de carne decât la grătar şi care nu conţin niciun alt fel de dressing decât, eventual, vinaigrette (combinaţie de ulei de măsline şi oţet). Celelalte dressinguri conţin multe calorii şi, în plus, majoritatea sunt, de fapt, o combinaţie de E-uri lichide şi aromate.

Bea apă. Sucurile acidulate, la fel ca majoritatea alimentelor din restaurantele de tip fast-food nu aduc niciun beneficiu nutriţional, ba, mai mult, ne sărăcesc de resursele proprii de substanţe nutritive. Astfel, s-a dovedit că băuturile pe bază de cola, de exemplu, „fură” calciul din organism. În plus, şi ele conţin o cantitate impresionantă de zahăr şi, deci sunt bogate în calorii.

Evită deserturile de la fast-food. O singură plăcintă cu fructe din acest tip de restaurante conţine cantitatea de grăsimi saturate pe care Asociaţia Americană a Inimii o recomandă pentru consumul pe două zile. 

Citeşte şi:

Cafeaua - pentru unii otravă, pentru alţii medicament

Pentru unii este, într-adevăr, un beneficiu în plus, iar pentru alţii un risc asumat. Mai precis, cafeaua este incompatibilă cu o anumită conformaţie genetică şi, de aceea, în cazul unor persoane, creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare, susţin specialiştii în nutrigenomică, o nouă ramură a studiului nutriţiei.

Dezbatere Adevărul Live, despre obezitatea infantilă: România nu este ocolită de flagelul „globesity“

Un număr din ce în ce mai mare de copii şi adolescenţi se confruntă cu problema excesului ponderal, avertizează specialiştii. Creşterea alarmantă a cazurilor de obezitate infantilă a fost dezbătută în cadrul emisiunii „Adevărul Live” de către Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, şi de medicul Cătălin Copăescu, specialist în chirurgia obezităţii.

E bine sau nu să mâncăm carne roşie?

„Vrei să trăieşti mai mult? Limitează consumul de carne roşie!“ Cam aşa sună titlurile majorităţii articolelor din presă şi recomandările medicilor în ultimii ani. Iar reacţia din partea consumatorilor este, de multe ori, aceeaşi: „Bunicii şi străbunicii noştri au mâncat porc şi viţel şi n-au păţit nimic“ sau „Cea mai bună legumă tot porcul rămâne“. Iată pe ce se bazează specialiştii în recomandările lor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările