Dieta ketogenică, între mit şi realitate

Dieta ketogenică, o metodă controversată folosită în lupta cu kilogramele. FOTO Shutterstock

Ceea ce în 1920 funcţiona ca un tratament pentru epilepsie, astăzi a devenit o cură de slăbire miraculoasă ce promite o siluetă de vis, prin consumul excesiv de proteine şi eliminarea glucidelor din alimentaţie.

Dieta ketogenică presupune consumul de alimente bogate în proteine şi reducerea aportului de carbohidraţi (dulciuri, cereale, fructe şi legume). Scopul este de a folosi depozitele de grăsime ca sursă principală de energie a organismului, în locul glucozei.

Controversată şi îndelung combătută, dieta ketogenică îşi are avantajele şi riscurile ei, iar unul dintre susţinătorii ei, medicul Andrei Laslău (foto jos), rezident chirurgie în cadrul Spitalului „Sf. Ioan“, din Capitală, mărturiseşte că acest regim „accelerează arderea grasimilor“. Pe de altă parte, Valentin Vasile, profesorul şcolii de fitness MoveOn dezaprobă acest regim şi trage un semnal de alarmă referitor la neajunsurile lui.

„În opinia mea, dieta ketogenică nu îşi merită popularitatea“, spune Valentin Vasile, cu fermitate. „Modul de alimentaţie ne influenţează în mod direct sănătatea, aşadar este crucial ca înainte să ne înrolăm în a urma o dietă sau alta, să aruncăm o privire realistă şi obiectivă peste setul de avantaje şi dezavantaje“, susţine antrenorul.

După ce el însuşi a urmat această dietă, doctorul Laslău mărturiseşte că o alimentaţie corectă a fost suficientă. „ De la alimentaţie pleacă totul“, a recunoscut Andrei. „Degeaba te duci la sală sau alergi dacă mănânci prost. Succesul vine din bucatele pe care le deguşti, nu de la ce poţi să arzi caloric în 45 de minute, de trei ori pe săptămână“, este de părere Laslău.

Conştient că sportul, în ciuda avantajelor sale, nu poate face minuni pentru gurmanzi, Valentin Vasile afirmă că exerciţiul fizic este insuficient, dacă alimentaţia nu este una echilibrată. „Sportul are limitările sale în procesul de slăbire şi, totuşi, îţi este indispensabil dacă, după slăbire, nu vrei să te alegi cu falduri de piele, vergeturi şi celulită inestetică“, a afirmat specialistul în nutriţie sportivă.

Valentin Vasile, profesor al şcolii de fitness MoveOn. FOTO Facebook

Aceeaşi masă musculară, fără vergeturi şi fără să ne înfometăm – asta promite dieta keto. Totuşi, unele voci condamnă aceste afirmaţii şi susţin că, pe termen lung, regimul ketogenic este toxic.

Doctorul chirurg Andrei Laslău consideră că specialiştii greşesc. „Dieta ketogenică exclude din alimentaţie mizeriile pe care cei mai mulţi dintre noi le mănâncă. Eu nu cred că poate să fie periculos să excludem o categorie total toxică de alimente şi, mai ales, pe cele foarte bogate în zahăr“, a continuat el.

Vladimir-Alexandru Zamfirescu, un tânar student al Facultăţii de Medicină, din Bucureşti, a hotărât să „trăiască keto” timp de două luni, perioadă în care a reuşit să slăbească 18 kilograme. Întrebat de reporterul „Adevărul“ dacă beneficiile acestui stil de viaţă sunt simple mituri, Vladimir a răspuns că „nu este vorba de magie neagră, ci de nişte principii alimentare şi fiziologice bine documentate“.

Vladimir-Alexandru Zamfirescu, tânărul care a reuşi să slăbească 18 kilograme. FOTO Facebook

„Mai sceptic din fire“, aşa cum el însuşi recunoaşte, Vladimir a ales să se documenteze vizavi de biologie şi nutriţie înainte să urmeze acest regim. A ajuns la concluzia că un stil de viaţă keto este favorabil unei diete bazate pe carbohidranţi, „care dăunează în timp“.

„Am început să mă uit pe etichetele diverselor alimente comercializate în România, la valorile nutriţionale“, a explicat Vladimir. „Nu mi-a venit să cred când am văzut că nişte biscuiţi dietetici, preferaţii mamei, au 80 de grame de carbohidraţi. Nu vorbim de ciocolată, deci nu te duc cu gândul la prea mult zahăr, însa efectul este acelaşi“, explică el.

Pe de altă parte, Valentin Vasile rămâne neclintit în convingerile sale. „Pericolele pe termen lung ale dietei keto sunt destul de mari, aşadar, cele mai multe persoane, bine informate nu se înhamă la a o urma nici măcar de dragul încercării“, a spus el.

Dacă antrenorul de fitness afirmă că nu recomandă acest regim persoanelor cu care lucrează, Andrei Laslău încurajează, plin de bunăvoinţă, persoane din cadrul comunităţii Facebook să trăiască keto şi oferă chiar consultaţii doritorilor.

„Severitatea acestei diete nu se traduce printr-o eficienţă ridicată“, susţine antrenorul Valentin, în timp ce chirurgul, promotorul dietei în spaţiul românesc, recomandă stilul de viaţă keto „bazat pe hrană adevărată şi nu jeguri nutriţionale la preţuri regeşti“, aşa cum numeşte el produsele bio.

Dieta keto: un tribut adus voinţei

Întrebat cum reuşeşte să reziste tentaţiilor culinare, Laslău afirmă că i-ar prinde bine câteva pastile de voinţă. „Voinţa înseamnă să te opreşti la cele două tablete de ciocolată şi să nu razi toată ciocolata. Voinţa înseamnă să mănânci acele două felii de pâine pe care ţi le-ai permis şi nu o pâine întreagă“, explică medicul, conştient de importanţa pe care puterea minţii o are în lupta cu kilogramele. Voinţa înseamnă să nu mergi pe principiul atât de uşor de utilizat ‹‹Dacă tot am început››“, continuă, uşor ironic Laslău.

Preparatul pe care doctorul Laslău îl serveşte la prânz. FOTO Facebook

Chestionat cu privire la conexiunea pe care sportul o are cu acest regim controversat, Valentin Vasile a explicat că „dieta ketogenică este departe de configuraţia ideală a alimentaţieică pe care ar trebui să o aibă o persoană cu un nivel de efort fizic ridicat“. „Alimentaţia trebuie să fie personalizată în funcţie de caracteristicile tale individuale. Ai nevoie de proporţii diferite de macro şi micronutrienţi în cazul în care faci sau nu sport“, a adăugat profesorul şcolii MoveOn.

„Nu poţi să mănânci zece portocale. De la cea de-a doua nu mai intră. În schimb, poţi bea suc de portocale şi rişti să te intoxici cu fructoză“, explică Andrei Laslău, convins de efectele nocive pe care fructele le au asupra organismului nostru.

Un alt preparat pe care Andrei Laslău îl serveşte în timpul zilei. FOTO Facebook

În ciuda acestor declaraţii, „dieta ketogenică a fost cel mai intens promovată pe parcursul verii trecute“, aminteşte antrenorul Valentin. „Adică tocmai perioada în care avem la dispoziţie fructe proaspete şi legume crescute în mod natural, fără aditivi, poate chiar din grădina bunicilor“, continuă el. „Vara, prioritatea nutriţională ar trebui să fie un aport crescut de fitonutrienţi, vitamine, minerale din fructe şi legume proaspete. Aceşti micronutrienţi sunt indispensabili pentru conservarea stării de sănătate pe termen lung şi sunt imposibil de luat într-o varietate şi o cantitate suficientă din alimentele permise în dieta ketogenică “, a mărturisit el.

Ce sunt dietele ketogenice

„Mecanismul acestor diete este destul de simplu. Se obligă organismul să consume un alt combustibil decât glucoza. În mod normal, noi consumăm glucoza provenită din pâine, cartofi, orez, paste făinoase, mămăligă, fructe şi din legume. În situaţia în care mâncăm doar carne, brânză şi lactate în general, ouă şi grăsimi, atunci organismul este forţat să apeleze la alte surse de energie. Şi foloseşte grăsimile. Această folosire a grăsimilor în loc de zahăr converteşte metabolismul într-o anumită stare în care apare şi o saţietate mai puternică, şi o pierdere mare de kilograme (n. r. - cetoză). Iniţial, cel puţin trei-patru kilograme se pierd în prima săptămână prin deshidratare. Aceste prime patru kilograme pot motiva de multe ori persoanele care ţin o astfel de dietă, convingându-le că dieta este bună şi să meargă mai departe cu acest regim. Astfel, ele împing acest dezechilibru pe o perioadă chiar de două-trei luni. Din păcate, foarte mulţi oameni nu pot urma un regim de acest tip pe perioade mari de timp, iar reintroducerea componentelor excluse iniţial, dar care sunt fireşti în alimentaţie, cum sunt pâinea, cerelalele şi aşa mai departe, se soldează cu multe kilograme depuse rapid“, a declarat medicul nutriţionist Adrian Copcea, de la Clinica Asteco din Cluj-Napoca, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“.

Regimul keto, un posibil tratament contra cancerului

Celulele normale ale corpului dispun de flexibilitate metabolică. Ele pot să se adapteze unui nou izvor de energie, în lipsa glucozei. În schimb, celulele canceroase nu dispun de această funcţie.

Tratamentul este non-toxic pentru celulele corpului care se pot adapta cu uşurinţă în lipsa glucozei, însă ridică adevărate probleme pentru celulele canceroase, „înfometate“ din cauza nealimentării. „Cinci pacienţi au reuşit, timp de trei luni, să aibă o alimentaţie lipsită de carbohidraţi, iar rezultatele obţinute au fost pozitive. Pacienţii au rămas în viaţă şi starea lor fizică s-a îmbunătăţit. Cât despre tumori, acestea au încetat să mai crească iar, la unii dintre pacienţi, ele chiar au scăzut“, arată un studiu citat de publicaţia „Times Magazine“.

Potrivit unui alt studiu, aproximativ 70% din copiii care se confruntă cu epilepsia pot evita convulsiile apelând la acest regim. În plus, dietei keto îi sunt atribuite şi efectele pozitive care influenţază comportamentul persoanelor care sunt afectate de  maladie. În general, medicii recomandă acest tip de regim copiilor cu sindromul Lennox-Gastaut, în timp ce adulţii sunt sfătuiţi să se ferească de el.