De ce te simţi obosit după masă

De ce te simţi obosit după masă

Alimentele sunt combustibilul de  care  organismul  are nevoie pentru a produce energie. Totuşi, unele dintre ele te fac să  te simţi greoi şi lipsit de vlagă după ce le-ai consumat.

Ceea ce mâncăm influenţează modul în care funcţionăm. Unele alimente ne încarcă de energie, în vreme ce altele ne secătuiesc de puteri. Lipsa de vlagă este ultimul lucru de care avem nevoie în acest sezon, când multe persoane sunt încercate de astenia de toamnă.

Una dintre manifestările asteniei este oboseala, care îşi face simţită prezenţa indiferent de numărul de ore pe care le-am dormit noaptea şi indiferent de efortul depus în timpul zilei. Prin urmare, cu atât mai mult acum ar trebui să acordăm o atenţie deosebită alimentaţiei şi să excludem din meniul zilnic tot ceea ce ne fură din energie.

Renunţă la dulciurile rafinate!

Organismul nostru are nevoie de glucoză pentru a obţine energie. Glucidele sunt principala sursă de glucoză. Unele glucide sunt asimilate mai lent în organism şi cresc treptat nivelul glucozei, conferind energie în mod constant, pe o perioadă mai lungă. Acestea sunt glucidele „bune”, care se găsesc în fructe, legume şi în cerealele integrale. Cele „rele” sunt absorbite repede şi cresc brusc nivelul glicemiei, pentru ca apoi acesta să scadă la fel de brusc.

Ele ne furnizează rapid energie, dar ea se epuizează la fel de repede cum a apărut, ceea ce ne face să ne simţim mai obosiţi chiar decât înainte de a mânca. Glucidele „rele” se găsesc în zahărul rafinat şi în produsele preparate cu el: băuturi carbogazoase şi dulciuri rafinate (prăjituri, bomboane, fursecuri, gogoşi, biscuiţi). Ele se găsesc şi în făina albă şi în produsele preparate cu aceasta (pâine, paste), în orezul alb şi în cartofi.

Carnea de curcan conţine un aminoacid care induce somnolenţa.

Energizantele te păcălesc

Băuturile energizante au efect pe termen scurt, prin conţinutul de cafeină şi de zahăr (cele care conţin zahăr). La o oră-două după ce am băut energizantul, nivelul glucozei din sânge scade mai mult decât înainte de a-l bea, iar organismul ajunge într-o stare de epuizare. Prin urmare, nu ne încărcăm bateriile pentru o zi întreagă dacă apelăm la o băutură energizantă. În plus, substanţele chimice din ea trebuie metabolizate de ficat, ceea ce oboseşte organismul.

Atenţie

Ronţăitul între mese consumă energia. Ea este folosită pentru digestie.

Grăsimile se digeră greu

Grăsimile aduc organismului o cantitate de energie mai mare decât glucidele şi proteinele. Cu toate acestea, nu ne vom simţi mai energici după o masă bogată în alimente grase. Explicaţia? Organismul direcţionează o mare parte din energia de care dispune pentru a digera alimentele grase pe care le consumăm.

Acest proces poate dura între şase şi opt ore, timp în care este foarte probabil să te simţi mai moleşit. Un alt motiv pentru care ar trebui să limitezi (dar nu să excluzi din alimentaţie!) consumul de grăsimi este acela că afectează memoria pe termen scurt şi funcţionarea musculaturii.

Băuturile tari ne consumă vitaminele

Băuturile tari au mai multe calorii decât zahărul. Acesta din urmă are 4 calorii pe gram, în vreme ce un mililitru de alcool are 7 calorii. Problema este că aceste calorii nu au valoare nutritivă, ele fiind „goale”. Pentru a fi metabolizate de ficat şi transformate în energie, ele au nevoie de vitamine şi de minerale, adică de substanţele care ne conferă energie.

Specialistul nostru

Livia Nena
biolog nutriţionist

Procesul digestiei solicită mult organismul, din punct de vedere energetic. De regulă, după o masă supraîncărcată, apare starea de somnolenţă şi/sau de oboseală, care demonstrează evident o lipsă a energiei. Ce se întâmplă deci cu energia noastră? Ea este în proporţie de 70% implicată în procesul digestiei. Aceasta se întâmplă mai ales atunci când mâncăm nesănătos (mult cantitativ şi în combinaţii neagreate de organism).

Dintre toate grupele de alimente, carnea este cea care solicită cea mai multă energie pentru a fi digerată. De asemenea, combinaţia carne - făinoase este foarte greu digerabilă, solicitând multă energie.

Ghid de nutriţie

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare

Cum se prepară murăturile?

Dacă vei respecta reţeta tradiţională, fără conservanţi şi fără oţet, poţi prepara murături sănătoase şi gustoase pe
care să le mănânci cu plăcere toată iarna. Iată câteva sfaturi de la specialistul nostru în nutriţie.

Sursă de vitamina C

Murăturile sunt o sursă excelentă de vitamina C şi de probiotice. Însă, pentru a păstra aceste proprietăţi, ele trebuie preparate după reţeta tradiţională. Aceasta trebuie să conţină, pe lângă legume, doar apă, sare, puţin zahăr şi mirodenii, precum mărar, coriandru, boabe de muştar, leuştean, hrean şi frunze de vişin. Un secret este să folosim legume cât mai sănătoase pentru murat, pentru că altfel se înmoaie.

Atenţie la conţinutul  de sare!

Dezavantajul murăturilor este conţinutul mare de sare, nefiind indicate persoanelor care suferă de hipertensiune sau de boli renale. De asemenea, este indicat să ne ferim de murăturile ce conţin conservanţi artificiali şi oţet. Acestea sunt preparate prin procesul de sterilizare, pierzându-şi proprietăţile.