Cum putem slăbi cu puterea minţii? Aflăm secretele oamenilor slabi de la medicul nutriţionist Mihaela Bilic, la Adevărul Live

Cum
putem slăbi cu puterea minţii? Aflăm secretele oamenilor slabi de la medicul
nutriţionist Mihaela Bilic, la Adevărul Live

FOTO Arhivă

Dr. Mihaela Bilic, autoarea volumelor „Sănătatea are gust“ şi „Am mâncat. O fi păcat?“, vine la Adevărul Live să ne explice cum putem să ne „împăcăm“ cu mâncarea, astfel încât să nu ne mai îngrăşăm.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

Care este relaţia românilor cu mâncarea, în general?

Prin prisma istoriei şi a experienţelor din trecut în care mâncarea nu a fost întotdeauna accesibilă, lipsa ei ne-a lăsat această frustrare pe care, chiar dacă noi credem că am depăşit-o, avem de fapt stilul acesta de a pune mult prea multă presiune pe mâncare. Cât de plin e coşul de cumpărături arată un nivel de trai nu nepărat economic, ci mai degrbă o satisfacţie şi o linişte pe care omul respectiv simte nevoia să o aibă. Frigiderul plin şi masa plină înseamnă pentru români o calitate mai bună a vieţii.

Asta explică de ce, în ultimii ani avem tot mai multe persoane cu probleme de greutate?

Într-un fel, pentru că se asociază într-un mod păgubos cu lipsa de educaţie şi de informaţie corectă. Şi atunci, când suntem expuşi unei diversităţi atât de mari de oferte alimentare impulsivitatea din noi ne subjugă. Însă neavând bazele nutriţiei - şi vorbesc nu despre nutrienţi şi substanţe chimice, ci de acele reguli simple despre care sunt acele categorii de alimente de bază care pot fi consumate zilnic, de mai multe ori pe zi, care sunt alimentele facultative care se mănâncă rar, în cantitate mică – cum sunt mezelurile, brânzeturile, dulciurile.

 Apoi, mai este vorba de un comportament alimentar care se construieşte în copilărie pe bază de reguli şi disciplină. Adică: stăm la masă când mâncăm, nu mâncăm între mese. Avem un program organizat, când mergem la cumpărături ne uităm ce scrie pe eticheta produsului. Până la urmă, omul care scoate banii din buzunar este responsabil pe ce-i dă.

În alimentele frumos ambalate de multe ori este mult zahăr, multă grăsime de proastă calitate, potenţiatori de gust, cu multe calorii, în final, decât o banală mâncare gătită.

Suntem prinşi într-un consumerism care aduce multă cantitate şi puţină calitate.Şi nu este nici măcar ieftin. Să umpli coşul la supermarket costă mai mult decât în oricare din ţările din Europa. Produsele sunt mai proaste calitativ şi mai scumpe.

Acesta să fie motivul pentru care v-aţi orientat către psihonutriţie?

Este mai complicat sau mai simplu de-atât. Vorbim aici de nutriţia omului sănătos, nu de cel cu patologii, doar persoane care au poate câteva kilograme în plus. Oamenii sunt destul de puţin dispuşi să slăbească fiindu-le foame. Curele de slăbire au dus la multe lucruri absurde. În primul rând, la restricţie cognitivă – mutarea relaţiei cu mâncarea în sfera raţionalului. Oamenii au uitat să se mai întrebe: lor ce le place, cât le trebuie şi, nu în ultimul rând, de ce mănâncă.

De ce mănâncă este întrebarea de bază din psihonutriţie. Din cauza dietelor s-a ajuns la mâncatul preventiv. Oamenii au înţeles că nu mai trebuie să mănânce de foame şi atunci fac orice să mănânce înainte de a le fi foame, ca să nu le mai fie foame. Aburdul acesta este periculos.

Foamea este o senzaţie pe care o simte corpul nostru şi pe care trebuie să o ascultăm, să o dresăm, să o antrenăm ca pe un muşchi. A dori să scapi de foame este absurd şi periculos. Trebuie să învăţăm să nu-i dăm atenţie decât atunci când are o intensitate care cere satisfacţie. Foamea a ajuns să panseze, să anestezieze şi emoţiile negative şi pe cele pozitive. Însă efectul ei durează foarte puţin.

Ajungem ca 80% din timp să nu mâncăm de foame, ci din cu totul alte motive. Pe care, din păcate, nu are să ni le spună nimeni din exterior. Dacă nu începi o muncă cu tine, de ascultare a corpului tău, atunci vei fi pierdut. Pentru că mintea nu ştie nici să controleze şi, culmea, nici să ajusteze aportul alimentar. Însă poate fi uşor păcălită şi manipulată de informaţiile care circulă în jur.

Deci, cumva mintea este un inamic în relaţia noastră cu mâncarea.

Ne sabotează relaţia naturală cu mâncarea, firească şi care ţine de instinct. Ca să nu mai vorbesc de relaţia pariculară pe care mintea o are cu zahărul.

Care este, totuşi, secretul oamenilor slabi?

Ca pondere, acest lucru se întâmplă extrem de rar, să mănânci mult şi să nu se pună niciun kilogram în plus. Sunt persoane care au relaţii reci cu mâncarea, pe ei nu-i atrage, au o toleranţă infinită la foame şi o saţietatea foarte uşor de atins. Este un lucru cu care te naşti şi care nu poate fi dobândit de persoanele care iubesc mâncarea.

Şi, mai există categoria persoanelor foarte active, foarte agitate, şi care, atunci când mănâncă nu acordă atenţie, se gândeşte la altele, mănâncă puţin că sunt mereu pe grabă şi acest tip de conduită vine la pachet cu un metabolism extrem de accelarat. Nici aceste lucru nu poate fi dobândit.

Mai este şi categoria celor care controlează cu multă atenţie şi multă voinţă alimentaţia şi care, aparent, n-au niciun fel de problemă de siluetă, pe care îi vedem măncând, numai că nu ai de unde să ştii dacă nu cumva este singura masă din ultimele trei zile.

Psihonutriţia este o abordare complexă nu prin prisma tabelelor de calorii şi a nutrienţilor, ci prin prisma acestei relaţii complexe pe care mâncarea o are cu fiinţa noastră.

Încercăm acest modul de nutriţie la clinica Smart Nutrition.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările