Cum tratăm problemele digestive apărute în prima lună din an

Chiar dacă Sărbătorile au trecut deja de multă vreme, mulţi dintre noi încă simt efectele secundare. Excesele de alimente şi de alcool au lăsat în urmă tulburări digestive cu care trebuie să ne luptăm vreme îndelungată

Sărbătorile au fost crude cu stomacul multora dintre noi, fiindcă a fost silit să îndure şi sarmale, şi cârnaţi, şi cozonaci, şi torturi, şi prăjituri, şi ciocolată, şi litri de alcool, şi câte şi mai câte. Rezultatele se văd acum nu doar în numărul de kilograme în plus care fie ne-au făcut să dăm fuga la sală, fie să trăim cu speranţa că vom scăpa de ele mai spre vară, dar se văd şi în starea de rău, cauzată de acest tip de comportament. De fapt, abuzul de mâncare şi de alcool a supus întregul sistem digestiv unei presiuni căreia acesta i-a făcut faţă mai greu sau mai uşor, în funcţie de vârstă şi de bolile preexistente. Pe unii dintre noi, perioada de abuzuri care a trecut i-a trimis direct la camerele de gardă ale spitalelor sau în sala de operaţii. Aceasta pentru că alimentele consumate în exces au relevat boli de care nu aveam habar şi pentru care nu există alt tratament.

„Patologia digestivă predominantă în această perioadă este reprezentată de afecţiuni diverse precum cele: esofagiene, gastrice, biliare, pancreatice, intestinale. Cele mai frecvente prezentări la camerele de gardă ale spitalelor  au fost pentru simptomatologie de colică biliară, pancreatită, accentuarea simptomatologiei de reflux gastro-esofagian, diaree acută“, spune dr. Camelia Diaconu, medic primar medicină internă de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti. Specialistul adaugă că aceste tulburări digestive apar pe fondul consumului excesiv de alcool, carne de porc, cârnaţi, tocături, sarmale, maioneze şi a consumului scăzut de fructe şi de legume proaspete.

Val de indigestii şi de toxiinfecţii

Una dintre cele mai frecvente neplăceri care şi-au făcut simţită prezenţa de Sărbători este indigestia. De cele mai multe ori, trece de la sine. Spre deosebire de toxiinfecţiile alimentare, o altă problemă frecvent întâlnită în aceste perioade, care apare pe fondul consumului unor produse contaminate, indigestia este cauzată de ingestia unei cantităţi mari de alimente necontaminate într-un timp foarte scurt. „Excesul de mâncare şi de băutură sunt cauzele. Lăcomia, cu alte cuvinte. Pentru că una este să mănânci un cozonac în două săptămâni şi alta este să-l mănânci în două ore“, explică prof. dr. Radu Voiosu, medic primar gastroenterolog. „Romanii stăteau întinşi pe o parte, nu în şezut ca noi, şi mâncau mult. Alături aveau o cameră în care vomau. Aceasta este indigestia“, sintetizează prof. dr. Radu Voiosu.

Potrivit acestuia, indigestia apare în circa trei-patru ore de la consumul alimentar, întrucât stomacul este mult prea solicitat. Medicul recomandă consumul de ceaiuri doar în cazul în care indigestia este însoţită de vărsături, deoarece vărsăturile duc la deshidratare. „Altminteri, într-un stomac deja plin, nu e recomandabil să mai adaugi şi altceva.“

Afecţiunile digestive transmise prin mâncarea contaminată cu microorganisme nu sunt nici ele rare. Carnea de porc infestată cu trichinela poate cauza trichineloză, o boală ale cărei simptome includ greaţa şi diareea, în timp ce ouăle, mai ales cele de raţă, pot fi infestate cu Salmonella, bacterie care se transmite prin fecale. „O maioneză la care ai folosit gălbenuşul unui ou de raţă infestat cu Salmonella te va îmbolnăvi. Simptomele sunt specifice şi altor toxiinfecţii alimentare: greaţă, febră, vărsături“, explică specialistul. La persoanele cu sistemul imunitar slăbit, infecţia cu Salmonella poate duce la complicaţii, astfel că este necesară prezenţa de urgenţă la medic.

Pot apărea primele semne ale pietrelor la fiere

Laura, 38 de ani, din Bucureşti, a avut parte de evenimente neplăcute de Sărbători. „Nu sunt o persoană supraponderală şi nu mă lăcomesc la mâncare. Şi nici nu pot să spun că în iarna aceasta am mâncat mai multe sarmale sau cozonaci, ca în alţi ani. Însă, anul acesta, a început să mă doară vezica biliară. O durere crâncenă. Am chemat Salvarea, care mi-a dat o pastilă, fără niciun efect, însă. Trei zile m-am chinuit înfiorător până mi-a trecut. Nu puteam dormi, nu puteam sta în picioare, de mâncat nici nu mai vorbesc. Oribil“, povesteşte tânăra. După ce episodul acut a trecut, a mers la medic. „Mi-a recomandat să-mi scot vezica biliară, dar vreau să mă mai gândesc“, spune ea.

Colica biliară este una dintre cele mai frecvente afecţiuni medicale care îi trimit pe bolnavi direct la camerele de gardă ale spitalelor. „Prima criză poate fi declanşată de Sărbători, ca urmare a consumului excesiv de prăjituri cu cremă, cu frişcă, de maioneză. Toate acestea contractă foarte tare colecistul. De regulă, litiaza biliară este preexistentă, doar că bolnavul nu a ştiut de ea. Durerea este foarte severă şi impune venirea la medic. O pastilă cu bilă de animal nu face decât să agraveze boala, pentru că această durere foarte severă, asemănătoare cu cea din timpul naşterii, vine ca urmare a unui conflict între colecistul care vrea să trimită bila în intestine, aşa cum este normal, şi piatra care gâtuie colecistul. Din această luptă câştigă piatra. Nu e ca în proverbul acela românesc cu «apa trece, pietrele rămân». Aici, apa nu trece“, sintetizează medicul Radu Voiosu.

Litiaza biliară nu poate fi rezolvată decât la spital, în urma unei operaţii, mai spune acesta. „Intervenţia chirurgicală se face în primele şase ore, după atenuarea durerii. Colecistul trebuie scos la prima colică, aşa se obţine vindecarea. Însă, dacă pietrele nu dor, le lăsăm în pace. Un pacient care descoperă întâmplător în urma unei ecografii, să spunem, că are şi pietre la vezica biliară, ar trebui să reţină această informaţie, dar să nu ceară medicului scoaterea lor dacă acestea nu îl deranjează“, punctează medicul gastroenterolog.

Cât priveşte ulcerul, o boală cauzată de infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, şi care apare la bolnavii care mănâncă nepotrivit, boala nu mai apare atât de des ca înainte. „Aş putea spune că e pe cale de dispariţie. Dacă înainte vedeam trei-patru bolnavi pe zi, azi dacă mai văd unul pe lună“, afirmă medicul gastroenterolog.

Boli grave din cauza alcoolului

Tot în urma abuzurilor de tot felul la care a fost supus organismul de Sărbători, pot apărea boli grave de ficat cum este hepatita alcoolică. „Aceasta reprezintă o urgenţă majoră. Este o boală gravă care poate duce la deces. Noi, ca popor, consumăm foarte mult alcool. Vedeam o statistică de ultimă oră care ne plasa pe unul dintre primele locuri în Europa la consumul de alcool. Acest tip de hepatită se declanşează şi la pacienţi cu ficat gras din cauză alcoolică“, subliniază specialistul.

Cât de mult alcool putem bea ca să ajungem într-o astfel de situaţie? „Berea are cam 5% alcool, whiskyul – 40%, în timp ce palinca ardelenească – 60%. O raţie firească de alcool pe care poate să o consume o persoană este de 300 de mililitri de bere sau 20 de mililitri de palincă pe zi“, recomandă medicul. Aceasta este cantitatea stabilită de medici specialişti, însă un rol joacă şi sensibilitatea individuală. „Sunt unii beţivi pe care-i vedem prin şanţuri care pot avea un ficat sănătos, în timp ce altcineva care consumă cu moderaţie, dar are o predispoziţie genetică, poate face ciroză în câţiva ani“, mai spune prof. dr. Radu Voiosu.  

Tot la bărbaţi mai poate apărea în urma abuzurilor de la sfârşitul lunii decembrie pancreatita acută alcoolică. Simptomele bolii includ greaţa şi vărsăturile severe, care pot dezechilibra organismul şi îl pot deshidrata. „Vărsăturile pot fi însoţite chiar de sânge. Boala apare predominant la persoanele cu vârste între 30 şi 50 de ani. Şi femeile se pot confrunta cu o pancreatită, dar secundară, ca urmare a existenţei unei colici biliare.“

Printre factorii declanşatori ai pancreatitei secundare se numără şi abuzul de mâncare. „Dar nu carnea de porc este de vină, aşa cum crede multă lume. De porc sau de vită carnea este la fel de nocivă. Vă invit să mâncaţi trei kilograme de muşchiuleţ de porc, dar nu v-aş invita să mâncaţi un kilogram de ceafă, pentru că aceasta din urmă este grasă. Carnea folosită la preparatele tradiţionale este tocată. Iar o sărmăluţă fără grăsime adăugată în carnea tocată nu are gust“, spune prof. dr. Radu Voiosu.

Pancreatita secundară litiazei biliare reprezintă şi ea o urgenţă medicală. Aceasta pentru că odată plecată piatra din colecist, intră în canalul coledoc, care este un canal comun atât pentru secreţiile biliare, cât şi pentru secreţiile pancreatice şi îl blochează. „În amonte de acest blocaj ambele organe suferă: pancreasul se autodistruge, iar colecistul se suprainfectează cu bacterii din tubul digestiv, bacterii care în mod obişnuit nu ne fac rău“. Pacientul ajunge astfel să sufere pe de o parte de colecistită infecţioasă, iar pe de alta de pancreatită, mai spune dr. Radu Voiosu. „Toate pancreatitele sunt uegenţe medicale“, conchide acesta.

Ceaiuri care reglează tranzitul intestinal

Fie că este vorba despre constipaţie, balonare, colici abdominale sau senzaţii de greaţă care persistă uneori şi la o lună după abuzurile alimentare din timpul Sărbătorilor de ianră, există remedii din plante care ne uşurează disconfortul. Ceaiurile şi infuziile sunt binevenite cu atât mai mult cu cât afară sunt minus multe grade Celsius.

Medicii fitoterapeuţi recomandă ceaiurile cu acţiune antispastică, cele care absorb gazele intestinale şi reglează tranzitul. Astfel, este vorba despre ghimbir, busuioc, chimen, cimbru, fenicul, anason, mentă, muşeţel, soc, gălbenele, salvie sau rozmarin. Acestea pot fi consumate atât sub formă de infuzie – două căni pe zi, cât şi sub formă de tinctură – o linguriţă de trei ori pe zi, în 200 de mililitri de apă, sau sub formă de capsule.

Ceaiurile asiatice – alb, negru, verde, oolong, puerh – sunt şi ele foarte utile în această perioadă, deoarece hidratează şi au acţiune tonică asupra sistemului digestiv, explică dr. Ruxandra Constantina, medic specialist medicina de familie cu competenţă în apifitoterapie. Potrivit specialistei, aceste ceaiuri se beau între mese, două-trei căni pe zi.

Sucul de aloe este o altă opţiune de fortificare a sistemului digestiv şi de eliminare a disconfortului cauzat de constipaţie, balonare sau colici abdominale. Doza indicată este de 50 de mililitri de două ori pe zi, în cure de 30 de zile. Vinurile medicinale – de mentă, mărar, grepfrut, mure – stimulează apetitul şi normalizează digestia. „Se administrează 25-50 de mililitri de vin medicinal înainte de masă“, indică specialistul.

Plante care stimulează secreţia de bilă

Sistemul hepato-biliar a fost deosebit de solicitat în această perioadă, astfel că e bine să-i dăm o mână de ajutor cu ceaiuri din plante care stimulează excreţia şi secreţia de bilă, îmbunătăţesc digestia grăsimilor şi tranzitul intestinal, ajută la scăderea colestrolului, împiedică formarea de pietre la vezica biliară. Aceste ceaiuri sunt cele de păpădie, cicoare, sunătoare, anghinare şi trebuie consumate cu 15-30 de minute înainte de masă. „Aceste plante au acţiune benefică asupra ficatului. Pentru aceasta vom asocia şi armurariul care detoxifică şi regenerează celula hepatică. Se administrează sub formă de pulbere – o linguriţă rasă de pulbere de trei-patru ori pe zi pe stomacul gol, infuzie combinată – trei căni pe zi, ulei extravirgin din seminţe de armurariu – una-două linguri pe zi. Se face o cură de 21-30 de zile“, recomandă dr. Constantina.

În cazul prezenţei colicii biliare, se consumă un amestec de ceaiuri cu efect antispastic: rostopască, păpădie, mentă şi turiţă-mare.

Principii care ne ajută să ne resetăm obiceiurile alimentare

Optaţi pentru mâncarea neprocesată.

Mâncaţi mai multe vegetale şi mai puţin alimente bogate în carbohidraţi şi zahăr.

Încorporaţi în dietă verdeaţă proaspătă şi condimente.

Citiţi eticheta produselor. Dacă nu înţelegeţi informaţiile, nu cumpăraţi.

Evitaţi băuturile dulci, în beneficul apei, ceaiului şi al cafelei.

Micul dejun bogat în proteine este un start bun al zilei.