Pericolul din farfurie. Despre margarină şi grăsimile trans

Pericolul din farfurie. Despre margarină şi grăsimile trans

Uleiurile parţial hidrogenate nu sunt necesare organismului FOTO Arhivă

Margarina, aluaturile, produsele alimentare semipreparate, biscuiţii şi multe altele conţin grăsimi trans, nocive pentru sănătatea noastră, fiind responsabile de riscul crescut de boli de inimă, diabet şi depresie. În lupta noastră împotriva acestor grăsimi parţial hidrogenate, tocmai s-a făcut un pas înainte: Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor din SUA (FDA) încearcă să limiteze aportul acestor grăsimi trans în produsele alimentare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Agenţia americană spune că a realizat o evaluare preliminară a principalelor surse de grăsimi trans şi că nu le mai consideră sigure. În cazul în care decizia FDA se va finaliza, grăsimile trans vor fi catalogate drept aditivi alimentari ce nu mai pot fi folosiţi fără aprobare.
 
Dar de unde au apărut aceste uleiuri parţial hidrogenate, aşa numitele grăsimi trans? Ironic, Paul Sabatier a câştigat Premiul Nobel pentru Chimie în 1912 pentru descoperirea metodei de hidrogenare pe care acum activiştii încearcă s-o elimine din mâncarea procesată. Cercetările sale au detaliat cum nichelul poate fi folosit ca un catalizator pentru crearea unor reacţii chimice între moleculele de hidrogen şi alte componente. Aceste descoperiri au pus bazele creării uleiurilor hidrogenate, notează CNN.
 
O descoperire „magnifică“
 
Cum ţi-ar plăcea să fii cunoscut ca omul de ştiinţă care a descoperit cum să întăreşti uleiurile? Ca cel care a supus riscului milioane de oameni din întreaga lume? Wilhem Normann a fost premiat pentru lucrarea sa din 1903, „Procesul conversiei acizilor graşi nesaturaţi sau a gliceridelor lor în compuşi saturaţi“, despre cum să transformi grăsimile lichide, prin hidrogenare, într-o substanţă mai groasă. Aceste grăsimi „solide“ nu se mai vărsau şi erau mult mai ieftin de produs şi de transportat.
 
Compania „Procter & Gamble“ a introdus pe piaţă „Crisco“ în 1911, ca o alternativă la grăsimile animale şi la unt. Crisco, grăsimea vegetală pentru frăgezirea aluaturilor şi pentru prăjit, a fost primul produs alimentar care conţinea grăsimi trans.
 
Crisco, grăsime pentru frăgezirea aluaturilor FOTO marketplace.org
 
O salvare pentru lipsa alimentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
 
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, guvernul federal american a raţionalizat untul pentru a controla cererea şi oferta, deoarece fabricile erau folosite pentru susţinerea războiului. Ca rezultat, a apărut margarina, care conţine grăsimi trans şi care încă este foarte populară peste tot în lume.
 
După război, „eroii salvatori“ sunt încă păstraţi pe rafturi
 
În 1957, Asociaţia Americană a Inimii a început să încurajeze oamenii să limiteze grăsimile din dieta lor, pentru a scădea riscul de boli de inimă la care era supusă populaţia. Pe măsură ce popularitatea restaurantelor „fast-food“ era în creştere, la fel şi consumul americanilor de grăsimi, calorii şi sare a câştigat teren. 
 
În 1984, oamenii au început campania de înlăturare a grăsimilor saturate din lanţurile „fast-food“, aşa că din ce în ce mai multe restaurante au început să folosească grăsimile parţial hidrogenate, grăsimile trans.
 
Abia la începutul anilor '90, în SUA s-a început campania de limitare a grăsimilor trans, şi doar după ce câteva studii au demonstrat riscul crescut de boli de inimă pe care îl reprezenta consumul acestor uleiuri. 
 
Danemarca începe să dea amenzi şi chiar pedepse cu închisoarea
 
În 2004, Danemarca a declarat că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Cei care încălcau legea puteau fi amendaţi cu sume uriaşe şi chiar puteau primi ani de închisoare. Alte ţări erau şi ele în mijlocul luptelor de reducere a grăsimilor trans din alimente. Legi din Brazilia, Costa Rica, Olanda şi Coreea de Sud s-au dovedit foarte eficiente în ultimele două decenii, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care solicită intensiv eliminarea acestor grăsimi din alimentaţia globului.
 
Wilhem Normann, autorul „Procesul conversiei acizilor graşi nesaturaţi sau a gliceridelor lor în compuşi saturaţi“, unul dintre inventatorii grasimilor trans FOTO CNN
 
Tot în 2004, New York a devenit primul oraş care a interzis utilizarea grăsimilor parţial hidrogenate în restaurante. Un studiu, care a durat cinci ani (până în 2012), a demonstrat că un consum mediu al unui newyorkez de 3 grame de grăsimi trans la o masă a scăzut după această interzicere până la 0,5. Măsurile acestea au încurajat companiile producătoare de pe tot teritoriul american să elimine aceste uleiuri din produsele lor.
 
În 2006, FDA a implementat o regulă care solicita producătorilor să precizeze pe etichete grăsimile trans. Conform regulilor actuale, companiile pot susţine că produsele lor conţin 0 grame de grăsimi trans, dacă în produs sunt mai puţin de 0,5 grame pentru o porţie. Consumatorii pot verifica lista ingredientelor pentru „uleiuri parţial hidrogenate“ pentru a vedea dacă există în produs o cantitate mică de grăsimi trans.
 
În 2012, prima doamnă a Americii, Michelle Obama, şi secretarul general pentru Agricultură, Tom Vilsack, au anunţat apariţia unor instrucţiuni pentru prânzul şcolarilor, reguli care impun un număr mai mic de calorii şi limitează grăsimile trans.  Aportul americanilor de grăsimi parţial hidrogenate a scăzut de la 4,6 grame pe zi în 2003, la aproape un gram pe zi în 2012, conform FDA. Totuşi, „aportul actual de grăsimi trans rămâne destul de ridicat şi reprezintă un risc crescut pentru sănătatea publică“, scrie un raport al FDA, dat publicităţii săptămâna trecută.
 
De ce nu sunt bune grăsimile trans?
 
Multe şi nenumărate studii realizate de specialişti au demonstrat că grăsimile trans sunt responsabile cu obezitatea, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie, modificări comportamentale. Mai mult, cresc colesterolul „rău“ şi scad colesterolul „bun“ şi au efecte cancerigene din cauza folosirii lor la prăjit.
 
Un lucru interesant este că nu sunt necesare organismului şi nu oferă niciun beneficiu prin consumul lor.
 

Citeşte şi:
 
 
Toate produsele fast-food, floricelele de porumb pregătite în cuptorul cu microunde, margarina şi aluatul pre-gătit pentru prăjituri conţin grăsimi trans-artificiale, unul dintre cei mai periculoşi factori care cauzează obezitate şi boli de inimă. Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din Statele Unite ale Americii a decis joi să interzică folosirea folosirea acestor grăsimi, forţând industria alimentară să găsească alternative.
 
 
În contextul în care consumatorii au început să fie tot mai interesaţi de alimentele naturale, sănătoase, cu puţine calorii şi sărace în grăsimi, industria alimentară găseşte noi căi să ne păcălească prin etichete ambigue.
 
 
26% din fructele, legumele, cerealele şi produsele de origine animală de pe piaţa din România, de producţie proprie sau importate, conţin reziduuri de pesticide. Citricele turceşti pot conţine chiar mai multe tipuri de substanţe toxice, potrivit unui raport al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările