Conf.dr. Anca Coliţă: „Copiii au nevoie de un necesar crescut de proteine, carbohidraţi şi grăsimi sănătoase“. Dieta copilului care face chimioterapie

Conf.dr. Anca Coliţă: „Copiii
au nevoie de un necesar crescut de proteine, carbohidraţi şi grăsimi sănătoase“. Dieta copilului care face chimioterapie

Alimente bogate în calciu

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, împreună cu Institutul Clinic Fundeni au reluat campania de prevenţie „Asumă-ţi să fii sănătos“. În debutul ei, conf.dr. Anca Coliţă, directorul medical al I.C. Fundeni, vorbeşte despre alimentaţia corectă a copiilor care urmează chimioterapie pentru a trata leucemia acută limfoblastică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Leucemiile acute limfoblastice reprezintă cea mai frecventă formă de cancer la copil, reprezentând, conform datelor registrului român de cancer la copil (RNCC), 31% din totalitatea afecţiunilor oncologice la aceasta vârstă. În condiţiile utilizării protocoalelor actuale de tratament, rata de supravieţuire fără boală (EFS) estimată la 5 ani, în perioada 2010-2013 este de 87% în ţările vest europene şi de 76% în România, conform sursei mai sus citate.

Factori care determină succesul tratamentului

Succesul tratamentului este determinat de o multitudine de factori precum caracteristicile biologice ale celulei maligne, vârsta pacientului, răspunsul la tratament, evaluat prin tehnici speciale  - flowcitometria sau tehnica PCR -, în anumite puncte cheie ale protocolului, dar şi de o serie de factori precum alimentaţia, activitatea fizică, suportul psihologic şi emotional.

„Pe durata chimioterapiei, copiii au nevoie de un necesar crescut de proteine, carbohidraţi şi grăsimi sănătoase, nesaturate. În funcţie de etapa de tratament chimioterapic pe care o parcurge copilul, este recomandată adaptarea alimentaţiei la particularităţile diverselor medicamente utilizate şi la starea copilului“, explică specialistul (foto jos).

„Perioda de inducţie a remisiunii complete este perioada în care se realizează distrugerea majoritătii celulelor maligne, dar în acelaşi timp este importantă echilibrarea hidro-electrolitică, corectarea anemiei, trombocitopeniei şi tratamentul infecţiilor asociate. În această perioadă este esenţială o hidratare corespunzatoare, care se realizează atât prin administrarea lichidelor pe cale intravenoasă, dar şi pe cale orală, cu rol important în menţinerea funcţiei gastro-intestinale, a funcţiei metabolice, în eliminarea toxinelor, menţinerea temperaturii normale a corpului şi prevenirea constipaţiei.“

Medicul mai spune că, în această perioadă este recomandată o alimentaţie hiposodată şi hipoglucidică pentru a diminua riscurile asociate corticoterapiei administrată în doze mari. „Majoritatea copiilor au un apetit crescut şi solicită cantităţi mari de alimente, care determină frecvent creşterea în greutate. Se recomandă menţinerea atenţiei copilului către activităţi relaxante, care să îi distragă atenţia de la senzaţia de foame.  Dieta trebuie să conţină proteine şi lipide de bună calitate şi cantităţi corespunzătoare de calciu. Este recomandată suplimentarea cu vitamina D şi zinc.“

Alimentele trebuie preparate termic, pentru a evita infecţiile gastrointestinale, care au potenţial de transformare în infecţii sistemice, din cauza pătrunderii agenţilor infectioşi din intestin în circulaţia sistemică, prin mucoasa intestinală lezată de chimioterapie. „Cel mai frecvent, în această perioadă copii au constipaţie, secundară medicaţiei citostatice, pentru combaterea căreia se recomandă alimente cu conţinut ridicat de fibre  - cereale integrale, ceaiuri, compoturi de fructe  -- prune. Mucozita orofaringiană este o complicaţie indusă de chimioterapie şi care poate fi severă dupa primele 2-3 săptămâni de tratament şi impune adaptarea dietei cu prepararea alimentelor sub formă de piureuri, evitarea alimentelor acide  - suc de portocale -  sau a alimentelor de consistenţă crescută şi iritante  - chipsuri, covrigei.

După primele trei săptămâni de chimioterapie, o mare mare dintre pacienţi dezvoltă sindrom de secreţie inadecvată de ADH  - hormon antidiuretic - şi este necesară trecerea la restricţie lichidiană şi suplimentare de sare. Aceste modificări din dietă sunt recomandate de echipa medicală, în funcţie de parametrii monitorizaţi zilnic, adaugă medicul.  

Dieta în perioada tratamentului de consolidare

„În perioada tratamentului de consolidare se administrează doze crescute de medicamente citostatice cu intenţia de a distruge toate celulele maligne. Dieta în aceste perioade trebuie să fie alcătuită cu respectarea strictă a principiilor alimentaţiei sănătoase – alimente de calitate bună, preferabil din surse bio; respectarea regimului de trei mese principale şi două gustări; includerea în dieta a proteinelor, lipidelor şi glucidelor. Proteinele au rol esenţial în creştere, refacerea ţesuturilor după chimioterapie, inclusiv refacerea celulelor din sânge – eritrocite, leucocite, trombocite. Cele mai bune surse de proteine sunt brânzeturile slabe, ouăle, lactatele, carnea slabă de pasăre sau peşte.“

„Glucidele sunt principala sursă de energie a organismului şi trebuie să provină  majoritar din surse precum produsele din cereale integrale, care au şi avantajul unui conţinut ridicat de fibre. Se recomandă evitarea unui aport crescut de zahăr, în special rafinat. Grăsimile au un rol important în alimentaţie, asigurând atât aport energetic, cât şi transportul vitaminelor liposolubile. Sunt preferate grăsimile nesaturate din surse cum ar fi peşte, nuci, avocado, ulei de măsline.“

Aceste cure de chimioterapie agresivă determină scăderea importantă şi prelungită a imunităţii pacientului, cu risc crescut de apariţie a complicaţiilor infecţioase, a mucozitei severe orofaringiene, dar şi intestinale. Pe  perioadele cu mucozită severă copiii preferă alimente la temperatura camerei, sub formă lichidă sau semisolidă, care sunt mai uşor de înghiţit.

Diareea secundară, o complicaţie frecventă a acestei perioade

O complicaţie frecventă a acestei perioade este diareea secundară chimioterapiei. „Pe durata perioadelor cu diaree este recomandată evitarea fructelor şi legumelor crude, mai ales a celor care determină balonare  - meteorism intestinal - cum ar fi varza şi brocoli, evitarea alimentelor grase şi condimentate  şi a prăjelilor. Sunt recomandate orezul, bananele, pâinea albă, sucul de mere.“

Mulţi copii acuză în această perioadă lipsa poftei de mâncare, senzaţie de greaţă, vărsături, modificarea gustului şi sensibilitate crescută la diverse mirosuri. Se recomandă mese cu cantităţi mici de alimente, sub formă de piureuri, cu gust neutru. „Menţinerea unei igiene orale corespunzatoare este esenţială pentru depăşirea acestei perioade, cu utilizarea unor periuţe de dinţi foarte moi sau doar prin spălături orale cu diverse ape de gură.  Suplimentele vitaminice nu sunt în general recomandate.“

Alimentaţie sănătoasă şi în timpul terapiei de întreţinere

„În perioda terapiei de întreţinere, care presupune administrarea zilnică a chimioterapiei pe cale orală, alimentaţia şi activitatile fizice ale copilului revin la cele normale pentru vârstă, cu respectarea principiilor alimentaţiei sănătoase. Se recomandă administrarea chimioterapiei seara, înainte de culcare, pentru diminuarea percepţiei senzaţiei de greaţă şi se interzic în alimentaţie alunele de pădure, care interferează cu chimioterapia.“

În această perioadă, se asociază hepatoprotectoare pentru a diminua toxicitatea specifică asociată acestor medicamente. „Alimentaţia corectă pe parcursul chimioterapiei reduce riscurile infecţioase, toxicitatea hepatică şi digestivă şi  oferă premisele respectării programului de chimioterapie şi astfel creşte şansa de obţinere a obiectivului terapeutic: vindecarea!“

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: