Alimente care nu sunt întotdeauna ceea ce par

Alimente care nu sunt întotdeauna ceea ce par

Carnea de vită, carnea de curcan sau cârnaţii se numără printre alimentele etichetate în mod greşit FOTO Shutterstock

Chiar dacă Europa este zguduită de scandalul cărnii de cal, un lucru ar trebui recunoscut: etichetarea greşită a alimentelor este ceva ce se întâmplă mai des decât credem noi, scrie publicaţia americană „Huffington Post“, care a întocmit o listă a alimentelor care nu sunt ceea ce par a fi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fie că vorbim despre produse ce se vor a fi „100 la sută carne de vită“ sau despre ouă ecologice, există alimente pe care le consumăm aproape zilnic şi care au intrat în centrul atenţiei atunci când s-a dovedit că nu erau ceea ce pretindeau.

De la cârnaţi, lapte sau peşte până la ouă sau celebrii biscuţi Oreo, toate aceste produse sunt învăluite într-o „aură de mister“ atunci când trebuie să specifice ceea ce conţin cu adevărat.

Carnea de curcan

Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în magazinele din Germania de la ferma Codlea Braşov, singurul exportator românesc de carne de curcan.Carnea pe care au reclamat-o nemţii nu reprezintă un motiv de alertă, întrucât o cantitate atât de mică de medicament poate avea ca efect cel mult o alergie, a explicat profesorul universitar doctor Ion Fulga.

Laptele

Unul dintre scandalurile de actualitate implică laptele, care ar fi infestat cu aflatoxină, o substanţă cancerigenă eliberată de anumite tipuri de ciuperci care infectează alimentele depozitate necorespunzător, în condiţii de igienă precară sau în mediu plin de umezeală. Numărul unităţilor unde a fost descoperit lapte infestat a ajuns la şapte: două unităţi de procesare şi cinci ferme de colectare, dar laptele contaminat nu a ajuns în supermarketuri şi tot ceea ce este pe rafturi este bun de consum, a dat asigurări miercuri vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.

Ouăle

În luna februarie a acestui an, autorităţile germane au început să investigheze mai mult de 150 de ferme pentru că îşi etichetau incorect calitatea produselor. Ouăle erau vândute sub eticheta de „organice“, dar crescătorii nu au respectat limita fixată pentru numărul de pui pe metrul pătrat şi normele privind creşterea în aer liber sau în cuşti.

Carnea de vită

Aici problema este puţin mai delicată. Scandalul cărnii de cal care afectează Europa a suscitat diverse întrebări cu privire la produsele etichetate „100 la sută carne de vită”. Cantităţi importante de carne de cal au fost descoperite în Marea Britanie în carnea pentru friptură, apoi în lasagna şi spaghetele bolognese care ar fi trebuit să conţină vită. Ulterior scandalul cărnii de cal din produsele congelate s-a extins şi în Germania, dupa ce lanţul de supermarketuri Real a anunţat că a descoperit carne de cal în lasagna congelată.

Biscuiţii Oreo

Biscuiţii Oreo nu conţin, de fapt, o cremă, ci un amestec din uleiuri vegetale şi soia. Din punct de vedere tehnic, aceasta poate fi considerată o etichetare greşită.

Alimentele organice

O mulţime de companii şi-au etichetat produsele ca fiind „ecologice“, chiar dacă nu îndeplineau cerinţele necesare pentru a merita această etichetă. În luna martie anul trecut, inspectorii ANPC au derulat o serie de controale la 356 de firme care comercializează produse ecologice şi au constatat că 11% din cantitatea totală de alimente ecologice erau etichetate necorespunzător.Astfel, echipele de control au descoperit produse cărora li se atribuise calitatea de produs ecologic/biologic, deşi nu se încadrau în prevederile legale privind produsele alimentare ecologice, care aveau înscrise menţiuni care pot crea confuzie sau care care nu aveau tipărite pe ambalaj ingredientele.

Peştele

Cel mai recent studiu realizat de grupul internaţional Oceana a descoperit că 84 la sută din mostrele de peşte etichetate „ton alb“ erau, de fapt, escolar.

Cârnaţii

În 2009, un mare producător de carne a retras de pe piaţă peste 900 de kilograme de cârnaţi congelaţi, pentru că ar fi conţinut lapte şi soia, ingrediente ce nu erau specificate pe ambalaj. În 2012, alte 700.000 de kilograme de cârnaţi au fost retrase, pentru că nu indicau pe ambalaj conţinutul de sodiu glutamat. Mai îngrijorător este faptul că în Africa de Sud, în două treimi din aceste alimente au fost descoperite urme de carne de măgar sau de bivol.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările