Alimentele viitorului: în 20 de ani am putea mânca insecte, alge sau carne in vitro

Alimentele viitorului: în 20 de ani am putea mânca insecte, alge sau carne in vitro

 Alimentul viitorului - carnea in vitro   FOTO: washingtonpost.com

Creşterea preţurilor alimentelor, a populaţiei şi a preocupările legate de mediu sunt doar câteva probleme care îi îngrijorează pe specialiştii din întreaga lume, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite, cu privire la modul în care ne vom hrăni în viitor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oamenii din industria alimentară estimează că preţul la carne s-ar putea dubla în următorii 5-7 ani, ceea ce ar putea-o transforma într-un aliment de lux.

„Ca rezultat al creşterii preţurilor cărnii, se caută noi modalităţi de a umple golul lăsat“, a declarat Morgaine Gaye, expert în alimentaţie, pentru BBC.

Cu ce se va înlocui carnea în viitor?

Insectele

Mini-animalele, cum pot deveni cunoscute pe viitor ar putea deveni materie primă pentru alimentaţia noastră în următorii 20 de ani, a spus Gaye.

Insectele oferă o valoare nutritivă la fel de mare precum carnea obişnuită şi sunt o importantă sursă de proteine, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Wageningen, Olanda. De asemenea, creşterea insectele costă mai puţin decât cea a vitelor, consumă mai puţină apă şi nu afectează mediul înconjurător. În plus, se estimează că există 1.400 de specii comestibile.

Gaye nu vorbeşte despre larvele care vor fi servite pe farfurie, ci despre burgeri şi cârnaţi din insecte, care vor semăna cu omologii lor din carne. „Greierii şi lăcustele vor fi crescute ca ingrediente pentru burgeri.“

Guvernul olandez investeşte bani pentru introducerea insectelor în alimentaţie. Recent a investit un milion de euro în cercetare şi în pregătirea legislaţiei care permite înfiinţarea fermelor de insecte.

O mare parte din populaţia globului consumă deja insecte în mod regulat, ca parte a regimului alimentar. Omizile şi lăcustele sunt populare în Africa, viespile sunt o delicatesă în Japonia şi greierii sunt consumaţi în Thailanda. Insectele vor avea nevoie de o îmbunătăţire a imaginii pentru a fi acceptate ca alimente de europeni sau de locuitorii din America de Nord, susţine Gaye. „Ele vor deveni populare când nu vom mai folosi cuvântul insecte, ci mini-animale.“

Alimente „îmbogăţite“ prin sunete

Este cunoscut faptul că aspectul şi mirosul alimentelor influenţează ceea ce mâncăm, dar efectele sunetelor asupra gustului sunt încă un domeniu de cercetare. Un studiu recent al unor oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford arată că anumite sunete fac alimentele mai dulci sau mai amare. Ei au descoperit că gustul mâncării poate fi ajustat prin modificarea fundalului sonor.

Sunetele joase din alamă fac alimentele mai amare, în timp ce sunetele înalte, precum cele de pian sau de clopote, le fac mai dulci.
Sunetul şi produsele alimentare au fost experimentate de bucătarul-şef Heston Blumenthal, în al cărui restaurant se găseşte un fel de mâncare numit „Sunetul mării“. Acesta este servit cu un ipodla care se pot asculta sunete de valuri, ceea ce face ca alimentele să pară mai proaspete.  

Un impact important pe care l-ar putea avea această cercetare este utilizarea muzicii pentru a elimina ingredientele nesănătoase, fără ca oamenii să observe diferenţa de gust. „Putem reduce cantitatea de zahăr din alimente şi să folosim muzica pentru a face alimentul atât de dulce cât vrea consumatorul.“

Carnea crescută în laborator

La începutul acestui an, oamenii de ştiinţă olandezi au produs cu succes carne in vitro, cunoscută sub numele de carne „cultivată“. Ei au crescut ţesuturi musculare din celule stem recoltate de la vaci.

Prima lucrare ştiinţifică despre carnea crescută în laborator a fost finanţată de NASA,  interesată să vadă dacă o pot folosi  ca hrană pentru astronauţi.

Un alt studiu de la Universitatea Oxford a constatat că, prin creşterea cărnii în laborator şi renunţarea la sacrificarea animalelor, se reduc semnificativ gazele cu efect de seră, dar şi consumul de apă şi energie. Producţia necesită, de asemenea, doar o parte din terenul necesar pentru a creşte vite. În plus, producţia ar putea fi personalizată prin reducerea grăsimilor şi adăugarea substanţelor nutritive.

Alge

Algele sunt la baza lanţului alimentar, însă ar putea fi o soluţie la unele probleme complexe ale lumii, inclusiv pentru lipsa alimentelor. Pot hrăni atât oameni, cât şi animale şi cresc în ocean, un bonus în ceea ce priveşte întinderile de pământ din ce în ce mai reduse. Cercetătorii spun, de asemenea, că biocombustibilul derivat din alge ar putea ajuta la reducerea combustibilului fosil.

Unii experţi din industria alimentară precizează că fermele de alge pot deveni cea mai mare industrie. Este un aliment important în Asia, unde se găsesc ferme uriaşe, dar în multe ţări nu există încă o piaţă de desfacere mare, spune doctorul Craig Rose, director executiv la Seaweed Health Foundation.

„Cel mai bun lucru la algele marine este timpul scurt în care se dezvoltă: este planta de pe pământ care creşte cel mai rapid. “

La fel ca insectele, algele ar putea fi incluse în alimentaţia noastră, fără să ne dăm seama. Cercetătorii de la Univeritatea Sheffield Hallamau au folosit granule de alge în locul sării în pâine şi în produsele alimentare prelucrate. Granulele au oferit o aromă puternică, dar au fost sărace în sare, ceea ce poate provoca hipertensiune arterială, accidente vasculare şi decese timpurii. Cercetătorii cred că granulele pot înlocui sarea din produse prelucrate şi chiar din brânză.

„Este o resursă uriaşă pe care nu am descoperit-o în totalitate. Este multi-funcţională“, a afirmat Gaye.
Sunt aproximativ 10.000 de specii de alge marine în lume, dintre care 630 se găsesc în Marea Britanie, susţine Rose.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările