Dorian Furtună

Dorian Furtună

Etolog, psiholog evoluţionist, doctor în biologie
Vezi mai multe
  • acum 5 ani

    Cum ne ceartă Facebook-ul

    Observ că tot mai multă lume reuşeşte să se certe pe Facebook, aşa cum nu s-ar fi certat în cadrul vreunei comunicări tete-a-tete. Certuri de la fleacuri, de la vorbe spuse în pripă, de la neînţelegeri mărunte. Certuri din cauza unui schimb de replici de rutină şi dintr-o răbufnire de emoţii, care, odată scrise, îşi produc efectul toxic.

  • acum 5 ani

    Pop-psihologia

    Există o categorie de produse editoriale de larg consum pe care le-am putea eticheta drept „pop-psihologie”. Mă refer la majoritatea cărţuliilor motivaţionale şi la articolele care promovează aşa-numita gândire pozitivă, propagă diferite mituri gender, oferă sfaturi uşurele şi superficiale despre viaţa în cuplu şi alte dulcegării psihologice.

  • acum 5 ani

    ...craţia

    Toată istoria ţării noastre poate fi descrisă în trei verbe: trebuia, trebuie, ar trebui. După un sfert şi ceva de veac de la Independenţă, tot penibili suntem. Şi pe verticală, şi pe orizontală. Semnele maturizării ca stat şi naţiune întârzie să apară. Iar democraţia ne-a luat pe nepregătite.

  • acum 5 ani
  • acum 6 ani

    Construcţia imaginii duşmanului: transformarea omului în animal

    Ura faţă de „ceilalţi”, faţă de cei care „sunt altfel” este o expresie a unei psihologii tribale arhaice. Conform acelei psihologii, statutul de fiinţă omenească este limitat la membrii grupului, care se autodesemnează prin aşa termeni ca: „oameni”, „cei buni”, „cei minunaţi” sau „cei desăvârşiţi”.

  • acum 6 ani

    Dezumanizarea sau de ce se ucid oamenii

    Una dintre cele mai vechi şi mai eficiente tehnologii psihologice de a-i determina pe războinici să comită omucideri a fost să li se inducă ideea că cei omorâţi nici nu sunt oameni. Crearea unei imagini dezumanizate (sau infraumanizate) a duşmanului înlătura inhibiţiile faţă de omorârea acestuia; odată ce nu mai era considerat „om” în deplinul sens al cuvântului, duşmanul putea fi omorât ca un animal oarecare.

  • acum 6 ani

    Psihologia duşmanului (la copii)

    Da, ne place să ne divizăm în tabere beligerante. Această plăcere e şi instinctuală, şi cultivată social. Căutăm prilejul unei opoziţii înverşunate în raport cu alţii, ne bucurăm de oportunitatea conflictului, ne fascinează hărţuirea colectivă a unor „străini” sau „marginali”, ne dă fiori senzaţia de a fi parte a unui grup care „luptă pentru o cauză”.

  • acum 6 ani

    Devenim, oare, mai paşnici? (II) Despre agresivitate şi dorinţa de război

    Braumoeller a publicat în august 2013 un studiu desfăşurat drept replică la cartea lui Pinker. „Dispare oare războiul?” („Is War Disappearing?”) întreabă autorul chiar în titlul studiului său şi argumentează că, în ciuda aşteptărilor pacifiste, în lume se înregistrează o creştere a gătinţei spre conflicte militare, nu o scădere (este propus termenul „warlikeness”, „gătinţă/dorinţă de război”).

Vezi mai multe
Modifică Setările