Zece dintre cele mai mari mistere nerezolvate ale planetei noastre

Plecând de la apa care acoperă cea mai mare parte din suprafaţa Pamântului până la Luna care orbitează, mai jos găsiţi câteva lucruri bizare despre planeta noastră pe care nici măcar ştiinţa nu le poate explica în totalitate, prezintă Reader’s Digest.

De unde vine toată apa planetei

Apa, care acoperă 70% din suprafaţa Pământului, i-a dat denumirea de „planeta albastră” Pământului. Totuşi, unii se întreabă de unde a venit toată apa şi de ce aceasta este aproape inexistentă în restul sistemului nostru solar. Majoritatea oamenilor de ştiinţă cred că atunci când s-a format, Pământul era o planetă uscată şi stâncoasă. 

Potrivit celei mai populare teorii, apa ar fi sosit sub forma unor asteroizi giganţi umpluţi de gheaţă. O altă teorie sugerează că apa a existat încă de la formarea planetei, aceasta rezultând din norii de gaz şi praf care au format sistemul solar.

Originea oxigenului 

Un alt element important care a dus la apariţia vieţii pe Pământ este oxigenul. Şi deşi oamenii de ştiinţă ştiu cum a apărut, transformările oxigenului de pe planeta noastră pentru a ajunge la un nivel stabil în urmă cu aproximativ 540 de milioane de ani rămân un mister. Încă de atunci oxigenul a rămas la nivelul pe care îl cunoaştem cu toţii astăzi. 

Ce a cauzat explozia cambriană?

Explozia cambriană se referă la o răspândire a vieţii care a avut loc pe Pământ în urmă cu aproximativ 540 de milioane de ani. Până atunci, pentru cea mare parte a istoriei planetei, viaţa a constat în bacterii, eucariote şi plante simple. Totuşi, odată cu perioada Cambriană, evoluţia s-a înscris într-o cursă cum nu s-a mai văzut până atunci. Dintr-odată, formele de viaţă aveau creier, ochi şi schelete. Multe din creaturile de astăzi sunt urmaşe ale vietăţilor din acea perioadă.

Oamenii de ştiinţă cred că stabilizarea oxigenului este motivul care a asigurat acest eveniment. Totuşi, din moment ce cercetătorii nu sunt în totalitate siguri de ce s-a întâmplat, încă nu există o clarificare. Alţi oameni de ştiinţă sunt de părere că au existat şi alţi factori importanţi precum temperatura în creştere a Pământului şi dezvoltarea mediilor acvatice.

Vom reuşi vreodată să prezicem un cutremur ?

În ciuda studiilor asupra planetei şi a modului cum funcţionează aceasta, cercetătorii încă nu au reuşit să găsească o metodă de a prezice cu precizie cutremurele. Cu tehnologia actuală, oamenii le pot prezice cu o precizie asemănătoare unei prognoze meteo. Ştim cu certitudine că seismele încep din cauza mişcării plăcilor tectonice, însă deocamdată oamenii de ştiinţă nu ştiu ce cauzează aceste mişcări sau cum pot fi prezise.

Cum au apărut plăcile tectonice

Un alt motiv pentru care cutremurele încă nu pot fi prezise este şi faptul că cercetătorii încă nu cunosc foarte multe lucruri despre plăcile tectonice. Ei pot doar specula procesul în care acestea s-au format. În prezent, oamenii de ştiinţă cred că activitatea tectonică a apărut în urmă cu trei miliarde de ani, dar nu pot spune şi de ce. 

Ce se află în interiorul Pământului?

Deşi poate părea că oamenii au terminat de explorat cele mai îndepărtate zone ale globului, omenirea a reuşit abia să descopere suprafaţa. Totuşi, cea mai mare parte a planetei noastre sferice rămâne practic neexplorată.  

Se ştie că stratul de sub crustă, mantaua, este cumpus în cea mai mare parte din rocă solidă, dar inima planetei rămâne un mister. Timp de multă vreme, oamenii de ştiinţă au crezut că stratul interior al Pământului este format din fier şi nichel. Totuşi, în anii ’50, aceştia au realizat că aceste elemente nu erau îndeajuns de uşoare încât să justifice pe cont propriu densitatea nucleului.

Destinul dinozaurilor

Conducătorii de necontestat ai lumii preistorice au ajuns astăzi doar piese de muzeu. Există mai multe teorii care încearcă să explice dispariţia dinozaurilor, iar cea mai populară sugerează că un asteroid gigantic a lovit Pământul. O alta dă vina pe o serie cataclismică de erupţii vulcanice. Totuşi, în ambele cazuri, urmarea este că praful şi resturile ar fi blocat lumina soarelui, care a dăunat apoi proceselor esenţiale ale vieţii, precum fotosinteza.

Luna de pe cer

Oamenii de ştiinţă au păreri contradictorii în privinţa originii partenerului de orbiă al planetei noastre. Mulţi sunt de părere că Luna a apărut în urma coliziunii între Pământ şi o planetă mai mică. Totuşi, mostrele aduse din misiunile spaţiale au arătat că compoziţia chimică a Lunii este foarte asemănătoare cu cea a Pământului, sugerând că Luna nu a fost un corp separat, ci că e de fapt o bucată din planeta noastră. O a treia teorie spune că aceasta era un corp separat, care la un moment dat a fost tras în orbita Pământului.

Cine a botezat Pământul?

Pământul este singura planetă din sistemul nostru solar al cărei nume nu provine de la un zeu roman sau grec. Potrivit Reader’s Digest, numele „Pământ” (n.red.: Earth) vine de la vechi cuvinte din limba engleză şi germană pentru „pământ” (n.red.: ground), dar nimeni nu ştie cu siguranţă cine este autorul. Una dintre teoriile care explică de ce numele planetei nu provine din mitologie spune că oamenii din vechime nu ştiau că Pământul este o planetă ca toate celelalte. Aceştia credeau că celelalte corpuri cereşti se învârteau în jurul Pământului, astfel că le numeau în consecinţă.

Cum au apărut craterele siberiene

Aceste cratere, descoperite în 2014 în Siberia, sunt una dintre cele mai bizare şi cele mai recente mistere geologice ale Pământului. De atunci, acestea au devenit din ce în ce mai largi şi mai numeroase. Deocamdată, cea mai comună teorie sugerează că acestea provin din bule de gaz metan care explodează după ce se acumulează. Totuşi, încă nu există elemente care să confirme explicaţia.