Weekend-ul celui mai mare eveniment de sport de masă din România: „Maratonul a crescut de 14 ori în opt ani“

Publicat: 07.10.2016 04:50

Ultima actualizare: 05.08.2022 23:40

Valeria Răcilă van Groningen. FOTO: Eduard Enea

Valeria Răcilă van Groningen, omul care a pus Bucureştiul într-o companie selectă, alături de oraşe precum Boston, New York, Londra sau Paris povesteşte cum a trecut de la sub 1.000 de alergători în 2008 la peste 14.000, cât sunt aşteptaţi în acest weekend în Piaţa Constituţiei.

Valeria Răcilă e dovada vie a faptului că vârsta e doar un număr. Campioană olimpică la canotaj simplu vâsle la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, femeia de 59 de ani are o condiţie fizică de invidiat şi acum, fiind capabilă să ducă un maraton în sub patru ore. Într-o ţară în care se vorbeşte foarte mult şi se face puţin spre deloc, ea organizează din 2008 cea mai mare acţiune de sport de masă din România.

„Weekend Adevărul“: Care sunt cele mai mari obstacole de care vă loviţi în organizarea unui maraton?

Valeria Răcilă van Groningen: Nu pot să vorbesc de obstacole, însă, de fiecare dată, o luăm de la capăt cu aprobările. E un proces destul de lung. De aceea, când se termină un maraton, începem imediat munca pentru organizarea următoarei ediţii. Mai ales că acum avem câte trei evenimente pe an:10K&Family Run, Bucharest Half Marathon şi Bucharest Marathon.

Primăria e partener oficial al evenimentului. Sincer, credeţi că ei apreciază această acţiune sau doar o tolerează fiindcă ar crea un scandal interzicerea ei?

Organizarea Maratonului Bucureşti n-a fost niciodată pusă în pericol. Cred că a fost o neînţelegere. Doamna primar general, Gabriela Firea, a fost de la început alături de noi. Chiar acum le-am cerut o zi în plus pentru a monta corturile în Piaţa Constituţiei şi au fost de acord.

Bugetul primului maraton, cel din 2008, a fost de 550.000 de euro. La cât se ridică el acum?

Bugetul creşte în fiecare an, fiindcă dacă numărul de alergători creşte, atunci trebuie să crească şi bugetul. Premiile au valori mari. Apoi, există cheltuielile pentru amenajarea traseului, scenă, cort, cip-urile de înregistrare a timpului. Nu ştiu exact cât va costa maratonul din acest an, fiindcă n-am adunat, deocamdată, toate sumele. Plus că înscrierile vor fi deschise în Piaţa Constituţiei şi în zilele de 7 şi 8 octombrie. Deci, încă avem încasări, dar şi plăţi.

E un eveniment profitabil?

Să fiu sinceră, încă nu. Dar e un fenomen în creştere, sperăm că va deveni. Mulţumesc echipei, voluntarilor şi colaboratorilor care ne ajută să facem evenimente tot mai mari de la an la an, deşi bugetele sunt încă mici.

Care sunt sursele de finanţare ale evenimentului?

Ele provin numai din mediul privat, de la sponsori. Bucharest Running Club e o asociaţie non-profit şi plătim 20 la sută taxe pe toate sumele primite din sponsorizări.

Din cauza crizei financiare, a existat vreo ediţie în pericol de a nu se disputa?

Nu. Norocul nostru e că avem sponsori stabili financiar. Iar evenimentul a crescut de la an la an. Cam de 14 ori!

Câţi oameni au venit la prima ediţie, cea din 2008?

Cred că au fost sub 1.000 de oameni. În weekend, vor fi peste 14.000 de participanţi dintre care vor fi 3.000 – 3.500 de copii în cursele care le sunt destinate.

56 de euro costă înscrierea în cursa de maraton în zilele de 7 şi 8 octombrie în cadrul Sport Expo, spaţiul special amenajat din Piaţa Constituţiei. 43 de euro costă înscrierea în cursa de semi-maraton în zilele de 7 şi 8 octombrie în cadrul Sport Expo. 45 de lei e taxa de înscriere în Cursa Populară, Cursa Adolescenţilor şi Jogging în Scutece în spaţiul amenajat din Piaţa Constituţiei.

„Kit-ul de participare valorează peste 100 de euro“

Ce diferenţe există între Maratonul Internaţional Bucureşti şi evenimentele similare din Boston, New York sau Paris?

Nici una! Şi noi suntem afiliaţi la Asociaţia Maratoanelor Internaţionale (AIMS) şi avem tot ce are orice alt maraton din lume. Şi aici mă refer la un traseu închis total, avem puncte de hidratare, avem puncte de bureţi, masaj, asistenţă medicală, avem şase salvări, avem un spital mobil la finish, în cazul în care se întâmplă ceva. Pe traseu, sunt motociclete care merg pe banda de urgenţă şi acordă prim ajutor, dacă i se face rău cuiva. Chiar am avut grupuri din alte ţări care au alergat în oraşele pe care le-aţi pomenit şi ne-au zis că e mult mai simpatic la noi maratonul fiind mai micuţ.

Micuţ în ce sens?

Ca număr de participanţi. În străinătate, aleargă şi 30.000 de oameni la un astfel de eveniment. Dar nu e tocmai plăcut, fiindcă, la Paris de exemplu, trebuie să stai chiar şi o oră până îţi vine rândul să treci linia de start. La Londra, sunt atât de mulţi alergători, încât startul se dă din trei puncte diferite şi apoi oamenii se unesc undeva în centrul oraşului. Şi la noi e o masă mare de oameni la start şi am mereu emoţii, însă treci linia de start în maximum 15 minute.

Sunt şi mulţi oameni care spun: „Dar de ce să plătesc între 20 şi 50 de euro ca să alerg? Pot să alerg şi singur în parc“. De ce e nevoie de aceste taxe de înscriere şi cum sunt ele comparativ cu alte maratoane?

Noi n-am schimbat taxele de înscriere de la început. Sau dacă le-am schimbat, ele au crescut cu un euro sau doi. La New York, de exemplu, costă 500 de euro înscrierea. Şi e foarte greu să te înscrii. Trebuie să faci strângere de fonduri pentru o cauză de minimum 3.000 de dolari. La noi, taxa e foarte mică în comparaţie cu maratoanele din zonă. La niciun alt maraton internaţional nu se mai dă un tricou tehnic, aşa cum se întâmplă la noi. Vorbim de un tricou pe care dacă îl iei din magazin poate costa şi 40 de euro. Taxa de înscriere e necesară pentru a mai amortiza din cheltuielile de organizare. Fiecare participant la maraton sau semi-maraton primeşte un cip de înregistrare a timpului, plus o medalie şi un tricou. Practic, kit-ul de participare pentru fiecare om depăşeşte 100 de euro.

Citește și: Se apropie a 9-a ediţie a Maratonului Internaţional Bucureşti: patru foşti mari sportivi s-au alăturat evenimentului

Şi ce diferenţiază maratonul de o alergare în parc?

În parc, n-ai atmosfera de la maraton. Vorbim despre adrenalină, despre faptul că alergi alături de atât de mulţi oameni. E o senzaţie care nu se compară cu nimic. E greu de crezut că vei alerga 42 de kilometri în parc de unul singur. Atunci când alergi într-un maraton, îţi depăşeşti limitele şi ajungi să te cunoşti mai bine.

Numărul participanţilor a crescut semnificativ, dar cum stăm cu numărul spectatorilor?

A început lumea să vină şi la noi pentru a-i încuraja pe alergători. Avem mulţi oameni de la marile companii care aleargă în maraton şi ei sunt susţinuţi de colegii de muncă, de familie, de prieteni. Avem din ce în ce mai mulţi spectatori.

Străinii cum privesc acest eveniment?

În weekend, vom avea participanţi din peste 60 de ţări. E un fel de turism sportiv. Sunt alergători amatori care au venit la Bucureşti pentru acest eveniment. Noi am încercat să le dăm o mână de ajutor prin agenţiile de turism, astfel încât ei să vină în România chiar şi cu o săptămână înainte de cursă pentru a vizita cât mai multe locuri.

Recordul meu personal într-un maraton e de trei ore şi 30 de minute, însă datează de acum mai mulţi ani. Acum scot undeva între trei ore şi 50-55 de minute. La 59 de ani, n-am nicio problemă cu genunchii, fiindcă ştiu să alerg corect şi fără să exagerez. Săptămânal, alerg cam 40 de kilometri.

Cheltuieli pentru atleţii de elită

Ca în fiecare an, la maraton vor fi prezenţi şi alergători de elită din Kenya, Maroc şi Etiopia. Favoritul Maratonului Bucureşti 2016 e Babarika Ivan din Ucraina la masculin (Personal Best: două ore, 11 minute şi 48 de secunde) şi Jepkogei Divina din Kenya la feminin (Personal Best: 2 ore, 34 de minute şi 21 de secunde). „Alergătorii de elită care vin la Bucureşti încasează la sosire, cash, prime de start“, ne-a spus Valeria Răcilă.

Ediţia aniversară poate ajunge la Arcul de Triumf

În 2017, se va organiza a 10-a ediţie a Maratonului Bucureşti. „Vrem o ediţie specială. Vrem să urcăm la categoria bronz. Pentru asta, trebuie să avem la ediţia din acest an alergători din cinci ţări diferite, iar aceştia trebuie să aibă timpi competitivi, dar asta nu e o problemă. Şi în ediţiile precedente s-au înregistrat timpi foarte buni, de două ore şi 13 minute sau două ore şi 15 minute în proba de maraton“, ne-a explicat preşedintele Bucharest Running Club. Dacă traseul din 2016 are 33 de kilometri şi ajunge la 42 cu porţiuni care se vor repeta de două ori, în schimb, la anul, se doreşte stabilirea unui traseu de 42 de kilometri dintr-o singură bucată. „Vom încerca să ajungem până la Arcul de Triumf, fiindcă e un monument reprezentativ pentru România. Ar fi păcat să nu folosim bucăţica aia de stradă care e foarte frumoasă“, a adăugat Valeria Răcilă.

Programul din acest weekend

Vineri

13.00 – 20.00 (înscrieri şi primire kit-uri de concurs adulţi)

Sâmbătă

11.00 – 20.00 (înscrieri şi primire kit-uri de concurs adulţi)

7.00-10.30 – Înscrieri Cursa Copiilor şi primire kit-uri de concurs

9.30-10.00 – încălzire

10.30 – start 5-6 ani băieţi

10.50 – start 5-6 ani fete

11.10 – start 7-8 ani băieţi

11.30 – start 7-8 ani fete

11.50 – start 9-10 ani băieţi