Sandra Izbaşa e licenţiată în kinoterapie. Ce avantaje au sportivii de performanţă care aleg să urmeze cursurile UNEFS

În decursul celor peste 90 de ani de existenţã, la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport au studiat nume de marcă precum Ivan Patzaichin, Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Marius Urzică, Marian Drăgulescu, Ionuţ Lupescu, Daniel Prodan şi lista poate continua.

Prorectorul UNEFS-Prof.univ.dr Grigore Vasilica, Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport-Prof.univ.dr. Alina Moanţă, Decanul Facultăţii de Kinetoterapie-Prof.univ. dr. Mariana Cordun, dar şi Profesorul de Anatomie, Alexandru Buzescu au explicat despre facilitãţile puse la dispoziţie de aceastã Universitate pentru formarea sportivilor de performanţă şi nu numai.

Ce avantaje au sportivii de performanţã care urmeazã UNEFS-ul faţă de studenţii obişnuiţi?

Alina Moanţă: Pentru sportivii de performanţă, în cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport este mai accesibil programul de studii ”Sport şi performanţă motrică”, atât la învăţământ cu frecvenţă cât şi la învăţământ cu frecvenţă redusă. Pentru cei care doresc să parcurgă programul de învăţământ cu frecvenţă, avem repartizate de 20 de locuri, fără examen de admitere. Accederea la aceste locuri se face în baza performanţelor sportive obţinute la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Europene, Jocuri Balcanice, Campionate Naţionale. Cu toate acestea, avem înscrişi sportivi de performanţă şi la programul de studii ”Educaţie Fizică şi sportivă”, a cărei finalitate este formarea de profesori de educaţie fizică, fără specializare într-o ramură sportivă.

În cadrul UNEFS funcţionează şi o şcoalã de antrenori?

Alina Moanţă: Aşa este, din anul 2013, funcţionează şcoala de Antrenori Ioan Kunst Ghermănescu care îşi propune să furnizeze servicii de formare profesională în parteneriat cu UNEFS. Ne bucurăm de calitatea de cursanţi a câtorva nume din fotbal: Bogdan Lobonţ, Florin Bratu, Ovidiu Hoban, Răzvan Raţ, Vali Năstase, Lucian Sânmărtean, Victoraş Iacob. Şcoala de Antrenori Ioan Kunst Ghermănescu îşi propune derularea unor programe de formare iniţială şi de perfecţionare a resursei umane din domeniul sportului, programe care să respecte legislaţia naţională în vigoare. În cadrul acestei şcoli se pregătesc  antrenori în diferite ramuri de sport, la standardele de calitate şi exigenţă impuse la nivel naţional şi european, de organizaţiile profesionale similare, precum şi de federaţiile pe ramuri de sport.

Cât timp dureazã şcoala de antrenori?

Alina Moanţă: Cursurile de formare postliceale durează 2 ani şi urmează ca în anul 2015 să avem prima promoţie de antrenori formată la şcoala de Antrenori Ioan Kunst Ghermănescu. În plus, cei care doresc să devină specialişti în domeniul educaţiei fizice şi sportului se pot forma în cadrul cursurilor oferite de către Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport pentru instructori de aerobic-fitness, instructor fitness, organizator de evenimente sportive. Programele sunt accesibile absolvenţilor de liceu, studenţi sau altor categorii profesionale.

Sandra Izbaşa este kinetoterapeut! Cum a ajuns aşa?

Mariana Cordun: Multipla campioanã olimpică şi europeană a gimnasticii româneşti a obţinut anul trecut diploma de licenţă în Kinetoterapie, iar acum urmează tot în cadrul Facultăţii de Kinetoterapie din UNEFS, programul de master „Nutriţie şi remodelare corporală”. Se confirmă astfel, că marii campioni ştiu să utilizeze mişcarea atât pentru obţinerea performanţelor sportive, cât şi pentru obţinerea unor performanţe în recuperarea medicală după diverse patologii. Opţiunea Sandrei pentru acest program de master nu este întâmplătoare. Nutriţia reprezintă unul din factorii care influenţează încadrarea sportivilor în anumite categorii de greutate, precum şi refacerea acestora după efortul prestat. Totodată, dirijarea procesului de recuperare impune adaptarea programelor de exerciţii fizice la capacitatea de efort a subiectului respectiv. La rândul ei, capacitatea de efort este influenţată de statusul nutriţional. Nu mai este un secret faptul că obezitatea a atins în România cote alarmante, mai ales la copii. Iată numai câteva dintre motivele de atracţie pentru acest program de master!

Care a fost concurenţa la admitere în acest an, în condiţiile în care la alte universităţi numărul candidaţilor a fost foarte mic, iar unele specializări au dispărut ?
Mariana Cordun: Anul acesta am înregistrat cea mai mare concurenţă: aproape 7 candidaţi pe locurile bugetate, iar anul trecut au fost 6 pe loc. Concurenţa dovedeşte interesul pe care îl suscită această facultate! Şi noi ne străduim să oferim studenţilor noştri curricule universitare în acord cu cerinţele pieţei muncii, caracterizată printr-o dinamică fără precedent! Îmbucurător este faptul că tot mai mulţi sportivi de performanţă urmează în paralel cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi ale Facultăţii de Kinetoterapie!

Câţi studenţi urmează cursurile Facultăţii de Kinetoterapie?
Mariana Cordun: Începând cu anul universitar 2014-2015, numărul de studenţi va fi peste 550. Cu siguranţă, numărul va creşte în anii următori prin cursurile postuniversitare pe care le vom organiza.

Masterul este obligatoriu pentru a deveni un kinetoterapeut bun?
Mariana Cordun: Limitarea studiilor universitare doar ciclul de licenţă nu este benefică pentru absolvent, deoarece formarea lui profesională este incompletă. Pentru a-şi desăvârşi cunoştinţele, competenţele şi mai ales abilităţile practice este necesară continuarea studiilor universitare cu ciclul II, respectiv cu studiile universitare de master. Noi organizăm două astfel de programe: Recuperare-reeducare motrică şi somato-funcţională şi cel despre care v-am vorbit, Nutriţie şi remodelare corporală. Admiterea va fi în toamnă în perioada 16-21 septembrie. Subliniez că atât programul de licenţă cât şi programele de master au fost de curând revizuite, au primit acreditarea  ARACIS şi sunt în acest moment mai apropiate de practică….Sunt mai puţin teoretizate şi mai mult aplicative, practice.

Şi atunci, de ce îi dãm unui kinetoterapeut sau preparator fizic al unei echipe de fotbal de afarã 10.000 de euro, când la UNEFS este cererea atât de mare la înscriere ?

Mariana Cordun: Absolvenţii noştri sunt angajaţi la echipe fotbal, la echipa de Cupa Davis, la echipa de rugby a României. Un alt absolvent al UNEFS-ului, Ovidiu Kurti, care a lucrat la Steaua, a plecat acum împreună cu Reghencampf în Arabia Sauditã. Se confirmă astfel, că UNEFS-ul produce valori.

De ce mulţi confundă kinetoterapeutul cu un simplu maseor?
Alexandru Buzescu : Kinetoterapeutul nu este nici medic şi nici maseor. Acest domeniu este asociat sănătăţii, dar nu trebuie să te desfăşori singur. Diagnosticul îl pune medicul, iar în refacere şi recuperare, competenţa îi revine kinetoterapeutului. Totodată, kinetoterapeutul nu este nici cel care lucrează doar în spital, pentru că mulţi se întreabă ce caută facultatea de kinetoterapie aici la UNEFS. Noi pregătim specialişti în domeniu, care se ocupă de refacerea şi de recuperarea sportivilor, cel care trebuie să-i spună unui fotbalist, handbalist sau atlet, care se antrenează întruna: <stop! te accidentezi dacă o ţii întrun efort continuu

Ce ne puteţi spune despre cercetarea ştiinţifică din UNEFS?
Grigore Vasilica: În UNEFS cercetarea ştiinţifică se desfăşoară în concordanţă cu misiunea asumată. Rezultatele evaluării internaţionale (effectuate de IAU-IEP), susţin faptul că în pofida clasificării noastre în categoria universităţilor centrate pe educaţie, la UNEFS se face cercetare. Aceasta se desfăşoară la nivelul structurilor academice, cele două facultăţi - Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Facultatea de Kinetoterapie - şi Şcoala doctorală precum şi în Centrul de Cercetări Interdisciplinare.

Ce include activitatea de cercetare?
Grigore Vasilica: Activitatea de cercetare include: proiecte de diferite tipuri şi diverse surse de finanţare (granturi câştigate prin competiţie, contracte atribuite), în care este implicată instituţia; teme individuale ale cadrelor didactice, în concordanţă cu planurile departamentelor şi ale Şcolii doctorale; diseminarea rezultatelor cercetării prin publicaţii şi participări la manifestări ştiinţifice.
 
Care ar fi două direcţii pe care le consideraţi foarte importante, pentru următoarea perioadă, legate de cercetare?
Grigore Vasilica: Una dintre ele ar fi folosirea unui procent de peste 50% din fondurile alocate, pentru sprijinirea publicării de articole în reviste-proceedings ISI şi participării la conferinţe indexate ISI. O altă direcţie pe care o consider foarte importantă este intensificarea participării la conferinţe şi congrese indexate în baze de date internationale / cotate ISI şi implicit creşterea vizibilităţii UNEFS pe plan international. Ambele sunt foarte importante, pentru că se regăsesc într-o relaţie de intercondiţionare. Cercetarea ştiinţifică de înalt nivel asigură recunoaştere prin diseminarea ei în diferite medii.