Lottie Dod şi corsetul însângerat. Povestea celei mai tinere câştigătoare din istoria Wimbledonului
0
Astăzi se împlinesc 60 de ani de când lumea s-a despărţit de Lottie Dod. În sportul britanic de la graniţa ultimelor două secole, gazetarii au inventat pentru ea sintagma „copil-minune“. S-a încoronat de cinci ori la Wimbledon, dar apoi a câştigat o medalie olimpică de argint la tir cu arcul. Iar marele său regret a rămas acela că sciatica a împiedicat-o să plece pe front în afara Marii Britanii în Primul Război Mondial.
În ziua de astăzi, este uzual să spui că cea mai tânără câştigătoare a turneului de la Wimbledon este Maria Şarapova, consensul fiind acela că se vorbeşte, în general, despre era modernă a tenisului, „Era Open“. În 2004, rusoaica o învingea surprinzător în finală pe Serena Williams, în cea mai mare victorie a carierei sale, având 17 ani şi 75 de zile.
În 1887, când Lottie Dod câştiga pentru prima dată titlul la Wimbledon, britanica din Liverpool avea doar 15 ani şi opt luni.
Se remarcase încă de la 11 ani, la un „Campionat al Nordului“, la Manchester, când intrase pe teren la dublu, alături de sora sa cu opt ani mai mare. La 12 ani, juca deja primele finale de dublu cu seniorii, motiv pentru care presa a numit-o imediat „Little Wonder“.
Liverpool şi Waterloo au fost scena pe care s-a afirmat. Pentru Lottie, sezonul era format şi din câte un singur turneu, astfel încât, oficial, şi-a încheiat cariera cu doar cinci înfrângeri. Per total, site-ul wimbledon.org o numeşte pe Lottie Dod „cea mai de succes sportivă a Epocii Victoriene“.
Corsetul plin de sânge din finală
Wimbledon 1887 aducea la start doar şase competitoare, care luptau pentru şansa de a o înfrunta pentru trofeu pe deţinătoarea trofeului, Blanche Bingley.
Lottie Dod a avansat cu lejeritate pe tablou, iar în finală s-a impus cu 6-2, 6-0. Purta un corset victorian atât de strâns, încât sârma i-a intrat în corp şi a făcut-o să sângereze în timpul meciului pentru trofeu. „Science History Institute“ notează că tânăra de doar 15 ani şi 285 de zile a constatat abia când a ajuns la vestiare că lenjeria de corp îi era plină de sânge. Sursa citată mai notează şi că Dod, care a avut o carieră scurtă în tenis, doar până în 1893, „s-a retras cu puţin timp înainte ca designerii să creioneze primele piese de lenjerie moderne“, mult mai permisive şi mai comode pentru femei.
O imagie clasică pentru epoca în care Lottie Dod juca tenis. Foto: PROFIMEDIA.
Culmea este că, totuşi, pentru că era doar o copilă, Lottie primise câteva dispense în ceea ce priveşte îmbrăcămintea: organizatorii i-au permis să poarte o fustă un pic mai scurtă, până la jumătatea gambei, aşa cum era şi uniforma ei de la şcoală. Lottie Dod a jucat la Wimbledon purtând şi şosete înalte, de culoare neagră, dar şi o beretă şic. Înn schimbb, adversarele sale purtau rochii lungi până în pământ, care le limitau cu mult deplasarea.
Moştenirea unei sportive uriaşe
Un an mai târziu, deţinătoarea trofeului a jucat la Wimbledon cu handicap de un punct, într-o încercare a organizatorilor de a echilibra disputa (o practică des întâlnită în secolele 19 şi 20 - la start, pe care o mai regăsim în ziua de astăzi la nivelul de întreceri de club). Dod începea, practic, toate game-urile, cu punct pus automat în contul adversarei. Lottie s-a înfruntat de câteva ori în meciuri directe şi cu bărbaţi, fiind ea beneficiara unui astfel de handicap, reuşind să repurteze şi câteva victorii.
Lottie Dod a câştigat titlul la Wimbledon la prima participare la simplu, este prima cvintuplă campioană din istoria turneului, trei dintre victoriile sale fiind consecutive (1887, 1888, 1891, 1892, 1893). Wimbledon.org scrie despre Lottie că a fost prima femeie care a folosit voleul şi smashul în meciuri oficiale. Elizabeth Wilson, autoarea unei cărţi-enciclopedie despre tenis, „Love Game“, susţine că Lottie Dod a rămas până în anii 1950 singura femeie care stăpânea cu adevărat arta voleului.
Jocul său era, în general, caracterizat ca fiind „neortodox“, întrucât Lottie lovea mingea mult mai devreme decât adversarele sale, la scurt timp după ce aceasta atinsese înălţimea maximă după contactul cu solul. Lottie folosea des şi un forehand drive, motiv pentru care jocul ei aducea mai mult decât în cazul altor sportive cu tenisul zilelor noastre.
O viaţă dedicată sportului
Lottie Dod era mezina unei familii înstărite, care făcuse avere din plantaţii de bumbac. Nu ar fi fost nevoită să muncească o zi în viaţă, însă a investit enorm în sport, o mare pasiune a sa.
A jucat tenis, golf, curling, hochei pe iarbă, fiind selectată în lotul naţional şi la patinaj artistic. La hochei pe iarbă, până în 1901, a fost cea mai bună jucătoare a selecţionatei Nordului, a fost o voce activă în nou-înfiinţata Ligă feminină, însă cel mai notabil succes l-a obţinut la tir cu arcul, la Jocurile Olimpice de la Londra din 1908. Deşi ar fi câştigat lejer o medalie la tenis, având în vedere palmaresul său de cinci trofee la Wimbledon, dar şi faptul că după o avalanşă de retrageri la startul turneului olimpic s-au prezentat doar cinci sportive, Lottie a preferat totuşi să concureze doar la tir, la fel ca şi fratele ei, Willy. Ea a câştigat argintul, iar el - aur, în proba masculină.
În 1896, Lottie Dod a cucerit două vârfuri montane de peste 4000 de metri, fiind şi prima femeie care a dus la finiş celebra ‘Cresta Run’ de la St.Moritz, Elveţia.
La 23 de ani de la moartea sa, în 1983, Lottie Dod a fost introdusă în „Hall of Fame“-ul tenisului.
În slujba Regatului
În noiembrie 1916, Lottie Dod a început să lucreze pentru Crucea Roşie, la Chelsea Voluntary Aid Detachment, apoi s-a mutat la un spital militar, la Speen, Berkshire.
Lottie şi-ar fi dorit să călătorească pe front în Franţa, alături de trupele militare în timpul Primului Război Mondial, însă pentru că suferea de sciatică nu a primit permisiunea de a părăsi Marea Britanie. În cele din urmă, a fost decorată cu medalie pentru cele peste 1.000 de ore de muncă în cadrul Crucii Roşii britanice.
Potrivit „Sports Illustrated“, Lottie Dod şi-ar fi dat ultima suflare cu gândul la tenisul pe care l-a iubit, la 88 de ani, pe 27 iunie 1960, într-un azil de bătrâni din Hampshire, în timp ce asculta transmisiunea radiofonică de la Wimbledon.
- Wimbledon 2020 ar fi trebuit să înceapă luni, cu meciuri de pe tablourile principale de simplu. Turneul a fost însă anulat, din cauza pandemiei de coronavirus.
Citeşte şi:
Ziua în care Steffi Graf a fost de nerecunoscut. Wimbledon şi poveştile din iarbă
VIDEO Wimbledon şi poveştile din iarbă: una dintre cele mai simpatice momente din ultimii ani
Se încarcă comentariile...
