Lecţia japoneză care ne deprimă: Interviul care arată cât de departe e România de lumea civilizată a fotbalului

Lecţia japoneză care ne deprimă: Interviul care arată cât de departe e România de lumea civilizată a fotbalului

Kozo Tashima

Discursul preşedintelui federaţiei nipone, Kozo Tashima, te lasă cu gura căscată, mai ales dacă te-ai obişnuit cu mediul toxic din fotbalul românesc cu ale sale personaje groteşti, în frunte cu Gigi Becali.

Cupa Asiei e prima competiţie fotbalistică majoră care se desfăşoară în 2019. Turneul a început de la 5 ianuarie şi îşi va desemna câştigătoarea la 1 februarie.
 
În România, întrecerea a fost „invizibilă“ la nivel de mediatizare, mai ales că, spre deosebire de alţi ani, nu s-a mai transmis la Eurosport. Dacă din punct de vedere al rezultatelor, Cupa Asiei prezintă un interes minuscul pentru publicul din România, în schimb, un interviu acordat pe parcursul ei de Kozo Tashima, preşedintele federaţiei din Japonia, merită tradus pentru a ne arăta o altă perspectivă asupra fotbalului.
 
Discursul lui Tashima aproape că te deprimă, mai ales dacă te-ai obişnuit cu mediul toxic din fotbalul românesc cu ale sale personaje groteşti, în frunte cu Gigi Becali. Şi mai e ceva: parcurgând declaraţiile bărbatului de 61 de ani, fost jucător de naţională, realizezi de ce Japonia, o ţară inexistentă în fotbal până la începutul anilor ’90, are acum şase calificări consecutive la Mondiale, pe când România a dispărut de peste 20 de ani de la cea mai mare sărbătoare a fotbalului.
 
„Ţinta noastră: semifinalele CM 2022“
 
Interviul lui Kozo Tashima a fost publicat în ziarul „Al-Bayan“, înainte ca Japonia să întâlnească Iranul în semifinalele Cupei Asiei. Între timp, niponii s-au şi calificat în finală, după o victorie clară, scor 3-0. A fost cel mai categoric succes în Cupa Asiei pentru trupa pregătită de Hashime Moriyasu, o naţională aflată într-un schimb de generaţii după Mondialul din 2018.
 
Întrebat de ce Japonia şi-a permis să vină în Emirate, renunţând la nume mari, precum Okazaki (32 de ani, Leicester), Kagawa (29 de ani, Dortmund) sau Honda (32 de ani, Melbourne Victory), şeful federaţiei a explicat planul forului pe care îl conduce.
 
„Ştim că, în acest moment, trebuie să fim răbdători. Primul pas important pentru noi e să avem succes la Jocurile Olimpice de la Tokyo, în 2020. Apoi, vrem să obţinem cel mai mare rezultat din istoria fotbalului japonez la Mondialul din 2022. Acolo, obiectivul nostru e calificarea în semifinale, ceea ce nu e imposibil. Ne-am dat seama că pentru a atinge aceste ţinte, trebuie să renunţăm la nişte jucători experimentaţi, astfel încât să formăm o echipă tânără cu jucătorii japonezi din noul val. De asemenea, am decis să fie acelaşi selecţioner la naţionala mare şi cea de tineret, astfel încât el să construiască mai uşor generaţia de aur a fotbalului japonez“, şi-a început Tashima discursul.
 
 
Până la victoria cu Iranul, Japonia a avansat până în semifinale, fără să strălucească, cu victorii la limită, inclusiv un 3-2 în grupe cu Turkmenistan. Tashima a insistat că acest parcurs nu l-a îngrijorat: „La un turneu important, nu jocul frumos contează. Victoria cu 1-0 sau cu 4-0 tot victorie se numeşte. Când ne vom forma noua echipă, în timp, va veni şi fotbalul plăcut ochiului. Noi, chiar dacă nu ajungeam în semifinale, n-am fi schimbat selecţionerul, fiindcă ştim ce ne-am propus şi nu vom strica totul pentru un singur turneu. Gândurile şi obiectivele noastre sunt mai mari decât această Cupă a Asiei“.
 
„Niciodată nu voi intra în vestiarul echipei“
 
Dacă în România intervenţia conducătorului în viaţa echipei e acceptată de mai toţi antrenorii din Liga I, în schimb, în Japonia, aşa ceva e de neconceput.
 
„Eu urmăresc totul de la distanţă. Nu vorbesc cu jucătorii şi nu convoc şedinţe cu ei. Nu acesta e rolul meu. Eu mă ocup de planificare, de strategie şi de treburi administrative. Problemele tehnice sunt ale staffului tehnic. Niciodată nu le-am vorbit jucătorilor pentru a-i motiva. Aşa ceva nu e treaba mea. După meciuri, le mulţumesc jucătorilor şi atât. Niciodată însă nu intru în vestiarul echipei. Dacă urmează ca eu să le vorbesc jucătorilor şi să le ţin discursuri, atunci ar trebui să-mi schimb locul cu antrenorul echipei. Nu-mi permit un astfel de comportament şi, cu siguranţă, nici antrenorul nu va accepta aşa ceva“, a precizat Kozo Tashima.
 
Buget de 200 de milioane de dolari
 
Dacă în România marketingul sportiv e ca şi inexistent la nivel de cluburi, în schimb, în Japonia, atât federaţia, cât şi formaţiile de club exploatează la maximum această zonă.
 
„Bugetul anual al federaţiei e de 200 de milioane de dolari, aceeaşi sumă fiind  şi pentru Liga Profesioniste de Fotbal. La federaţie, 2 la sută din bugetul anual vine din partea guvernului. În rest, nu primim bani publici, iar susţinerea guvernului se rezumă la infrastructura sportivă. Fiecare club japonez are un sponsor puternic din zona privată. Veniturile federaţiei provin din marketing, vânzarea drepturilor TV, contracte de publicitate cu diverse firme şi vânzarea de tricouri“, a explicat şeful federaţiei de la Tokyo.
 
Vor participa la Copa America 2019
 
Japonia a ajuns o naţională atât de respectată în lume, încât, în vara acestui an (15 iunie – 7 iulie), va juca pentru a doua oară în istorie la Copa America, fiind invitată, alături de Qatar, de Confederaţia sud-americană. Japonezii se află în grupa C, alături de Chile, Ecuador şi Uruguay. Competiţia va fi găzduită de Brazilia.
60 la sută dintre jucătorii naţionalei de acum sunt produsul fotbalului şcolar. Campionatul nostru şcolar se desfăşoară într-un cadru organizat din 1993.
 
Ne-am propus ca în fiecare sezon să avem un club japonez în finala Ligii Campionilor Asiei. Altfel, suporterii se vor orienta spre cluburi din străinătate.
Kozo Tashima preşedintele Federaţiei de Fotbal din Japonia
Performanţele fotbalului japonez din ultimii ani
 
*6 calificări consecutive la Cupele Mondiale, începând din 1998. În trei rânduri, în 2002, 2010 şi 2018, echipa a trecut de faza grupelor, fiind eliminată în 16-imi.
 
*4 Cupe ale Asiei cucerite la ultimele şapte ediţii ale competiţiei. Iar la ediţia din acest an, echipa urmează să joace finala cu Qatar.
 
*Ultimele două ediţii ale Ligii Campionilor Asiei au fost câştigate de cluburi japoneze: Urawa Reds (2017) şi Kashima Antlers (2018).
 
*În lotul actual al naţionalei, care participă la Cupa Asiei, sunt 12 jucători care evoluează în Europa, la cluburi precum Werder Bremen, Newcastle, Marseille sau Southampton. În afara lotului au fost lăsaţi alţi jucători legitimaţi în Europa la cluburi precum Anderlecht, Dortmund, Hamburg sau Leicester.
 
Cupa Asiei, 2019, fazele eliminatorii
 
Optimi
 
Iordania – Vietnam 1-1 (2-4 la penalty-uri)
 
Thailanda – China 1-2
 
Iran – Oman 2-0
 
Japonia – Arabia Saudită 1-0
 
Australia – Uzbekistan 0-0 (4-2 la penalty-uri)
 
Emirate – Kârgâzstan 3-2 după prelungiri
 
Coreea de Sud – Bahrain 2-1 după prelungiri
 
Qatar – Irak 1-0
 
Sferturi
 
Vietnam – Japonia 0-1
 
China – Iran 0-3
 
Coreea de Sud – Qatar 0-1
 
Emirate – Australia 1-0
 
Semifinale
 
Iran – Japonia 0-3
 
Emirate – Qatar 0-4

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: