INTERVIU Ciprian Bălănescu, campion Naţional şi Balcanic la Triatlon: ”Mă antrenez 8 ore pe zi ca să ajung la Rio"

INTERVIU Ciprian Bălănescu, campion Naţional
şi Balcanic la Triatlon: ”Mă antrenez 8 ore pe zi ca să ajung la Rio

Ciprian Bălănescu s-a născut în anul 1985 în Făget, judeţul Timiş, într-o familie cu şase fraţi. La vârsta de 14 ani a avut prima întâlnire cu atletismul însă triatlonul a fost experienţa care i-a marcat viaţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Triatlonul reprezintă o disciplină sportivă complexă care impune un program nutriţional echilibrat, astfel încât să poţi obţine rezultatele dorite la toate cele trei categorii  - alergare, ciclism şi înot. Programul de nutriţie dezvoltat împreună cu specialiştii Herbalife va urma îndeaproape nevoile specifice acestor activităţi sportive şi va fi parte integrantă a programului de pregatire pentru concursurile internaţionale care mă vor ajuta să acumulez cât mai multe puncte în clasamentul mondial, astfel încât să mai fac încă un pas în drumul meu spre Jocurile Olimpice de la Rio. Pentru viitor îmi doresc nu doar să obţin cât mai multe performanţe naţionale şi internaţionale ci şi să ajut la promovarea triatlonului în România, îndeosebi în rândul copiilor şi tinerilor”, spune Ciprian Bălănescu, atlet sponsorizat de Herbalife.

Ai ajuns să practici sport de performanţă. Cum s-au legat lucrurile, a fost  întâmplare sau destin?
Îmi plăcea să sar garduri, să alerg şi să bat mingea, la fel ca oricărui alt copil. Însă în liceu, la vârsta de  13-14 ani am început să fac atletism, mai întâi sub îndrumarea profesorului meu de sport, apoi la CS Banatul Timişoara l-am întâlnit pe profesorul Damaschin, cel care m-a motivat să ajung unde sunt astăzi. La început nu câştigam nimic, însă nu m-am dat bătut. Dupa doi ani de antrenament am ajuns pe podium (locul 3, uneori 4) câştigând fazele judeţene ale diferitelor competiţii de atletism. La 16 ani, ţin minte, am reuşit să câştig locul întâi. A fost o alergare pe o distantă de 2.000 de metri în Muzeul Satului din Timişoara.

Cum ai ajuns să concurezi la triatlon?
La vârsta de 17 ani, din nefericire am avut un accident. Eram pe stradă, am căzut cu bicicleta şi mi-am rupt ligamentele de la genunchi. Am fost operat de urgenţă, iar doctorul mi-a spus că nu voi mai putea face sport niciodată.  Am plâns, nu mi-e ruşine să spun, pentru că dintr-un om liber, mă vedeam dintr-o dată un infirm. După trei zile de la externare pedalam. Eram în maşină cu un bun prieten, Richard, şi i-am spus că trebuie să ajung neaparat să-mi ridic alocaţia. La vârsta aceea era o motivaţie suficientă ca să mă urc pe bicicletă. Nu am fost inconştient, am adaptat puţin bicicleta -  am dat jos pedala stângă şi pedalam doar cu cea dreaptă. Am păstrat legătura cu medicul şi am urmat cu sfinţenie programul de recuperare care includea şi înot. Bega era aproape, aşa că după o săptămână înotam semi-profesionist şi scoteam timpi buni. După trei luni de la accident am participat la primul triatlon organizat la Timişoara. Erau sportivi consacraţi, toată elita triatlonului românesc de atunci. Eu eram legitimat la LPS Banat şi nu participasem la nici un alt trialon. Vroiam să câştig, aveam acea dorinţă nebunească. Am luat startul şi îmi spuneam că  trebuie să dau tot ce e mai bun din mine. Am câştigat! Aşa s-a aprins în mine scânteia de a deveni sportiv de triatlon.

Care sunt secretele unui antrenament bun înainte de o competiţie importantă?
De mic copil am înţeles că trebuie să respect nişte reguli esenţiale ca să pot obţine performanţă în sport: ordine, disciplină şi seriozitate. Dacă respecţi aceste reguli, lucrurile vin singure. Am avut mai mulţi antrenori de-a lungul  timpului, însă fiecare era specializat pe bucata sa - atletism, înot, ciclism - fiecare în parte dorindu-şi să am rezultatele cele mai bune la doar unul dintre sporturi. Şi erau trei, iar efortul mare la fiecare. A fost foarte greu să găsesc un antrenor care să înţeleagă că în triatlon trebuie să existe un echilibru. După ce am stat şi m-am antrenat 21 de zile în Spania, la Barcelona, cu Ivo Clotete, am înţeles ce trebuie să fac cu adevărat şi cum să obţin performanţă în acest sport. Apoi, a perioadă am stat şi în Serbia şi m-am antrenat cu un antrenor local. În cele din urmă mi s-a îndeplinit dorinţa şi l-am întâlnit la Bucureşti pe Flabio Carmona, un cubanez care îmi este şi în ziua de astăzi antrenor. Antrenamentele se adaptează în funcţie de anotimp, de exemplu iarna antrenamentul dureaza 8 ore pe zi, iar pe timp de vară doar vreo 5-6 ore/zi. 

Care este cursa visurilor tale?
Îmi doresc ca rezultatul antrenamentelor mele să se vadă anul viitor. Visul meu, obiectivul meu final este să mă calific la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, ceea ce nu este deloc uşor, pentru că sunt mulţi paşi de urmat.

Ai un model anume, un sportiv la care te raportezi?
În sport, toţi cei care au rezultate mai bune decât mine devin modele. Cel puţin aşa consider eu.  Şi de fiecare dată am avut ceva de învăţat.

Ce sfat le poţi da celor care abia încep să participe la genul acesta de evenimente?
Sfatul meu pentru toţi cei care vor să devină sportivi de triatlon este să se antreneze în mod riguros, dar să le şi placă cu adevărat ceea ce fac.

Triatlonul este un sport scump sau accesibil?
Când vrei să faci performanţă, în orice sport, banii sunt absolut necesari. Însă, pentru început, pentru triatlon îţi trebuie o bicicletă bună, o cască, un costum de baie, o pereche de ochelari şi una de adidaşi. Şi pasiune pentru acest sport.

Ce te motivează în timpul cursei, la ce te gândeşti când aleargi?
Am auzit ca mulţi sportivi vorbesc cu bicicletele lor. Pe a mea o cheamă Joiana, însă nu vorbesc cu ea. În timpul curselor prefer să stau concentrat şi să-mi urmez planul. Nu discut cu nimeni, nici măcar cu mine în gând. Nu am un ritual anume înainte de competiţii şi nici superstiţii. Pur şi simplu trebuie să fii  organizat. Şi nu faci asta cu  două zile înainte. De exemplu, în ceea ce priveşte alimentaţia, trebuie să ai grijă ce mănânci şi trebuie să te hidratezi foarte bine.  Pentru nutriţie eu folosesc gama Herbalife 24 şi mă simt în mare formă.

Te pregăteşti pentru Triatlonul Herbalife, de la Buftea, din 14 iunie.  Ce ne poţi spune despre acest eveniment? Am înţeles că ţi-ai făcut echipă şi participi şi la ştafetă.
O să fie o cursă foarte frumoasă la care ne vom simţi bine şi vom câştiga. Am cea mai tare echipă, pe care  am ales-o  în urma unui concurs desfăşurat pe Facebook  şi sunt sigur că o să funcţionăm. Chiar dacă  triatlonul este considerat încă sport de nişă în România, suntem din ce în ce mai mulţi, iar în maximum cinci ani cred că o să devină sportul cu cei mai mulţi  adepţi şi practicanţi din România. Mă bucur să fiu alături de Asociaţia Pegas Triatlon Club şi de Herbalife la această primă ediţie a Triatlonului şi pe lângă faptul că îmi doresc să câştig  şi promovarea acestui sport este o prioritate pentru mine. Cred că românii trebuie să înceapă să facă şi mai multă mişcare în aer liber şi, nu în ultimul rând, să adopte un stil de viaţă sănătos.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: