În februarie 2004, la doar cinci zile după ce a jucat finala de la Australian Open, campionul Federer trebuia să joace tocmai de cealaltă parte a planetei, într-un loc cu totul diferit, la Sala Polivalentă din Bucureşti, loc descris de el însuşi ca fiind ”o sală prost întreţinută dintr-un oraş balcanic”. Cam aşa era imaginea noastră în lume şi nu ştiu dacă s-a schimbat prea mult. Şi totuşi pe zgura de la Bucureşti, elveţianul a câştigat.

         Halep prin destinul ei nu aparţine României, ea depăşeşte limitele românismului şi graniţele României. În aceste zile în faţa ochilor am văzut mai multe planuri din România. Duminică dimineaţa am urmărit cum la Ploieşti, se desfăşura un festival dedicat nu berii sau micilor, ci educaţiei, cu peste 500 de participanţi (dascăli sau părinţi curioşi) şi invitaţi din străinătate, experţi în domeniul educaţiei. Duminică după-amiază am privit fără emoţii meciul Simonei, apoi am asistat la marşul persoanelor cu orientare sexuală diferită ascultând inclusiv discursurile celor doi ambasodori ai Marii Britanii şi ai Germaniei şi văzând tineri cu lacrimi în ochi, alţii veselindu-se, pentru ca seara, din pură curiozitate psihologică, să mă pierd pentru o oră, în Piaţa Victoriei la adunarea partidelor de la conducere. Am văzut în aceeaşi zi mai multe tipuri de români.

Simona Halep aduce onoare ţării noastre, pentru că oriunde a jucat din America până în Australia şi de la Londra la Beijing, pe panou era scris că este de naţionalitate română. La Paris, comentatorul oficial declara că peste 90% dintre susţinători sunt ai Simonei, că sunt plin de români cu steaguri în tribune, iar Gigă Popescu, prezent la meci, avea senzaţia că se joacă la Bucureşti.  

Ce-i drept, România, nu a contribuit nicidecum la evoluţia şi succesul Simonei Halep, tenisul fiind un sport individual extrem de scump, eforturile au fost întâi ale jucătoarei şi apoi ale familiei şi unii sponsori. Sunt curios cum va profita Ministerul Tineretului şi Sportului de personalitatea Simonei, onorând-o oare cu titlul de ambasador al sportului, construind cluburi de tenis în fiecare oraş, solicitându-i să le patroneze, oferind burse Simona Halep copiilor sportivi talentaţi dar săraci, reamenajând în cluburile municipale noi terenuri de tenis, etc? Oare?

În schimb, cunoaştem că Simona, aparţine comunităţii aromâne, care a dat un Hagi, Papacioc, Simona Amânar, Constantin Noica, George Vraca, Toma Caragiu, Stere Gulea, Ion Caramitru sau Neagu Djavara.

Abia, în ultimii 2 ani, după ce ajunge pe primele locuri în lume, românii, deopotrivă autorităţi şi companii private vâzând potenţialul enorm de imagine au încercat să profite. A fost numită astfel cetăţean de onoare la Constanţa, Bucureşti şi Buşteni. Restaurantele, magazinele, de fapt toate locurile unde Simona ajunge şi-şi cumpără ceva, au încântarea de a se mândri cu imaginea ei şi de a-i mulţumi pentru onoarea făcută. Fratellini Bistro a publicat o imagine cu Simona primind o cafea personalizată într-o cafenea din zona Floreasca din Bucureşti. În Singapore, Simona cunoaşte vestimentaţia designerului Elyn Wong, Stolen Stolen, pălăriile de la Heads of State Millinery (Chee Sau Fen) şi bijuteriile de la Carriekrocks. În Bucureşti, a folosit serviciile oferite de makeup artistul Magda Ivan sau saloanele Beauty District. Vizitele medicale de rutină le-a făcut la Clinica Donna - Excelenţă în Sănătatea Femeii (Bucureşti), dar a colaborat şi cu specialiştii de la Regina Maria Ponderas Academic Hospital!

Poate cea mai puternică imagine în România a fost asocierea cu producătorul de automobile care în martie 2017, a numit-o Ambasador Mercedez Benz România, realizând videoclipuri şi interviuri la volanul unui Mercedes şi pe parcursul anului trecut conducând mai multe tipuri de maşini marcând cei 50 de ani de Mercedes-AMG. În 8 martie 2017, pe când se afla în America pentru Indian Wells, a primit un Mercedes AMG SL63S, model 2017, decapotabil, care ajunge la un preţ de 151.350 de euro, cu un motor V8 biturbo, 577 de cai putere şi care accelerează de la 0 la 100 km/h în 4 secunde. În iulie 2017, a fost văzută conducând un Mercedes-AMG S63 4MATIC Cabriolet.

         Simona declara într-un interviu realizat de Cristina Ţopescu că românii reacţionează brutal şi negativ când e vorba de un meci pierdut şi cricile oamenilor care te urmăresc meci cu meci uneori sunt foarte greu de digerat.

Niciodată nu e uşor să primeşte critici chiar dacă nu le meriţi pentru că nimeni din exterior nu ştie ce se întâmplă sau care este cauza problemelor şi eşecurilor, relata Simona.

Totodată, antrenorul Simonei, Darren Cahill, care a sesizat tipologia sportivului român, lucrând îndeaproape cu Simona a deplâns cât de neproductivă este presiunea exercitată asupra unui sportiv din toate părţile:

E o moştenire importantă şi o mare cultură aici în România în sensul în care o mare parte a acestei generaţii de jucătoare de tenis e formată diferit faţă de australieni sau la americani. Au parte de presiuni diferite, de aşteptări diferite, presiuni de familie diferite, presiuni din partea prietenilor, presiuni dinspre suporteni, fani, televiziuni, media, deci e diferit să trăieşti în pielea ei decât să trăieşti în Australia.

         În final, vreau să subliniez şi să diferenţiez între a fi mândru de ceva, a admira, a fi recunoscător şi a susţine. Se întâmplă deseori să constaţi că românii au memoria scurtă inclusiv uitând marile victorii. Simona a avut cândva un îndemn frumos.

         Tinerii trebuie să se apuce de tenis, deoarece este un sport frumos, elegant, este un joc al minţii, în care trebuie să fii mereu concentrat.

   Mi-ar plăcea să fiu o inspiraţie pentru copii, pentru faptul că am făcut acest sport cu multă pasiune, cu multă plăcere, iubesc acest sport. Să rămână imagine mea că zâmbesc foarte mult. Să rămână ambiţia mea.

  Felicitări, Campioano!