EXCLUSIV Burleanu, dezvăluiri spectaculoase la un an de mandat: „Mircea Lucescu poate veni la naţională“
0
Cel mai tânăr preşedinte de federaţie din Europa a făcut o analiză a activităţii sale la „Casa Fotbalului“: când a fost aproape să-şi dea demisia, ce proiect are pentru aducerea lui „Il Luce“ şi cum a reacţionat, atunci când i s-a spus că în popor e poreclit „ciurli-burli“.
Răzvan Burleanu (30 de ani) e departe de a fi un preşedinte perfect, însă are o calitate indiscutabilă: e un expert în comunicare.
Când l-am solicitat pentru un interviu, ne-a transmis că e de acord, însă cu o condiţie: să primească întrebările pe mail. A precizat că are prea multe solicitări din partea diferitelor publicaţii în această perioadă şi numai aşa poate mulţumi toată lumea. Atunci când i-am trimis un set de întrebări din partea departamentului de sport, credeam că vom primi nişte răspunsuri banale, în stilul comunicatelor de presă.
După patru zile de aşteptare însă, Burleanu ne-a făcut o surpriză plăcută. A avut replici detaliate la fiecare întrebare şi a folosit şi câte un smiley din când în când.
„Adevărul“: Cum apreciaţi primul dumneavoastră an ca preşedinte FRF şi cam cât aţi realizat, în procente, faţă de ce v-aţi propus?
Răzvan Burleanu: Un an plin de provocări, cu activitate intensă şi eforturi uriaşe, o perioadă de tranziţie şi reformare din mers. Raportat la obiectivele mele şi ale echipei mele pentru aceste 12 luni, aş spune că am realizat 95% din lucrurile pe care ni le-am propus, dar dacă stau să mă gândesc la cât de multe iniţiative şi idei foarte bune am primit pe parcurs şi pe care le-am implementat, dincolo de planul stabilit, e foarte greu să calculez în procente.
Ce aţi învăţat în acest an?
Pot face referire doar la lucrurile pentru care am confirmări clare. Astfel, am învăţat să dezvolt o echipă excelentă, să îmi canalizez toate resursele înspre îndeplinirea misiunii noastre, să rămân cu picioarele pe pământ şi să gestionez foarte multe situaţii imprevizibile.
Care sunt cele mai importante cinci proiecte pe care le-ati propus înainte de alegeri şi le-ati realizat în acest an?
Fără să fie vorba de o ordine anume, încep cu campania “4 The Future”, adică reforma începută la nivel de juniori. Înseamnă specialişti aduşi în Federaţie, reconfigurarea Comisiei Tehnice şi transformarea ei în organism competent şi funcţional, modificarea sistemului de numire a selecţionerilor de juniori, introducerea de team-manageri la acest nivel, trialuri la nivel U14 monitorizate video în premieră, diurne pentru loturile de juniori care se deplasează în străinătate (după o pauză de cinci ani), cantonamente externe la nivel U17 şi pregătire centralizată pe termen lung, pachet de asistenţă în premieră la nivelul reprezentativelor de juniori (educaţie, cursuri de comunicare, cursuri de limba engleză, asistenţa unui psiholog sportiv), monitorizarea parametrilor jucătorilor.
Al doilea proiect ar fi primul departament de scouting din istoria FRF care funcţionează intern şi extern, cu trialuri în zonele din Europa în care activează juniori români. Avem primii selecţionaţi la nivelul reprezentativelor, avem prima bază de date cu aceşti potenţiali fotbalişti, prima arhivă video cu prestaţiile lor la nivel de club. Tot aici, am reconfigurat lista referenţilor zonali şi am crescut pachetele lor salariale.
Foarte importanţi au fost paşii făcuţi în proiectul care ţine de reforma instituţională a FRF, atât la nivel de personal, cât şi la nivel de proceduri şi practici. Avem un departament de dezvoltare instituţională care a lucrat intens, o nouă organigramă, o zonă de formare şi una de fonduri şi proiecte europene. Au fost atraşi bani din zone inaccesibile anterior, s-au implementat proiecte de CSR, lucruri în premieră. FRF se conturează deja ca o instituţie funcţională, modernă, racordată la bunele practici UEFA şi FIFA.
Totodată, am reuşit să acţionăm la nivelul cadrului normativ din fotbal. Am modificat Statutul FRF, ROAF, RSTJF, RODAF, Regulamentul Disciplinar. În plus, avem propuneri de modificare a Legii Sportului şi a Codului Fiscal, în vederea adaptării acestora la realităţile fotbalului de astăzi. Reforma normativă e un proiect care a început cu succes.
Nu în cele din urmă, aş evidenţia noua relaţie pe care o avem cu suporterii, cu membrii FRF şi cu dumneavoastră, instituţiile de presă, prin intermediul noului departament de comunicare. Adică prezenţa noastră în social media, un site nou şi modern, proiecte cum ar fi Gala Euro ’84, realizarea programelor de meci pentru toate partidele echipei naţionale, o interacţiune concretă cu suporterii prin diferite acţiuni şi concursuri. Totodată, deschidere şi transparenţă într-o relaţie corectă cu presa. Iar la nivel de marketing, avem primul departament funcţional din istoria FRF, prin care am început să ne poziţionăm puternic în piaţa de business şi prin care toţi banii ajung în Federaţie şi la membrii acesteia, fără intermediari. După contractul cu Bergenbier, veţi vedea în foarte scurt timp şi mai multe rezultate ale acestei actitivităţi.
4.324.625 de euro au fost pierderile FRF în 2014. Deficitul bugetar a fost cauzat, printre altele, de salariile compensatorii plătite unor foşti angajaţi şi onorarii ale unor case de avocatură, în urma unor procese pe care federaţia le-a avut.
Ce eşecuri consideraţi că aveţi în guvernarea dumneavoastră de până acum?
Nu cred că am eşuat în vreo zonă de activitate.
Numiţi trei priorităţi pe care le aveti în următoarea perioadă.
Calificarea României la Euro 2016, dezvoltarea primelor două centre regionale de excelenţă şi implementarea celui mai mare proiect competiţional din istoria Federaţiei.
Care a fost cel mai greu moment în acest prim an de mandat?
Pentru mine, cele mai grele momente vin atunci când se întâmplă lucruri pe care nu pot, nici eu, nici echipa mea, să le influenţăm înspre binele fotbalului nostru. Astfel, cel mai greu cred că a fost atunci când Ungaria a reuşit să egaleze România, pe Arena Naţională.
Aţi avut vreun moment tentaţia de a renunţa la funcţie?
Da. Am avut o asemenea reacţie în primele 3 luni de mandat, ca urmare a jignirilor şi atacurilor triviale la adresa mea. Însă, imediat ce am înţeles că asist la o campanie concertată, la o hartă de interese foarte bine definită, analizând ce pierdeau cei care îşi asumau o asemenea poziţie, am decis să mă dedic şi mai mult misiunii asumate, aceea de a moderniza fotbalul românesc.
Cum arată o zi de muncă pentru preşedintele FRF?
Chiar nu există un tipar. De la discuţii cu managerii departamentelor privind noile provocări până la implicarea în diferite grupuri de lucru destinate proiectelor noastre, de la întâlniri cu membrii FRF, reprezentanţi ai mediului de business sau ai UEFA şi FIFA până la deplasări în teritoriu. Nu există o structură definită, ştiu doar când plec de acasă, aproape niciodată când mă întorc :-)
Cum aţi reuşit să scăpaţi de Adalbert Kassai, cât a durat şi cât v-a costat demiterea sa?
Vă propun să lăsăm trecutului acest episod, cu menţiunea că nu eu am scăpat de acest personaj, ci fotbalul românesc.
Aţi promis o schimbare a „sistemului”, dar secretarul FRF, Gheorghe Chivorchian, e asimilat ca un membru al Cooperativei. Cum comentaţi?
Am deplină încredere în calităţile profesionale ale domnului Gheorghe Chivorchian şi sunt foarte mulţumit de felul în care am colaborat în această perioadă de timp.
Oamenii rămaşi din vechiul sistem s-au adaptat uşor noilor cerinţe?
Încă din primele luni de mandat, am cerut rapoarte de evaluare din partea fiecărui salariat al FRF. În paralel, am realizat o evaluare la nivel de departamente. Am spus de la bun început: cei competenţi şi integri, care împărtăşesc valorile şi misiunea noastră, rămân. Şi aceştia au rămas.
De ce credeţi că aţi fost contestat puternic în ultimul an de componenţi ai Generaţiei de Aur, precum Răducioiu, Prodan, Hagi?
Am încercat, de fiecare dată, să înţeleg factorii care duc la o aşa-zisă contestare, pentru a înţelege dacă e vorba de riscul unei erori în ce mă priveşte. Domnii Prodan şi Răducioiu au motive care ţin de cariera lor în cadrul Federaţiei Române de Fotbal, astfel că e vorba de o reacţie subiectivă. În ce îl priveşte pe domnul Răducioiu, am clarificat deja lucrurile: impunem reguli şi standarde pe care le respectăm noi, în primul rând, şi cerem tuturor colaboratorilor noştri acelaşi lucru.
Îl preţuiesc pe domnul Gheorghe Hagi, îi apreciez atât cariera de fotbalist, cât şi proiectul admirabil prin care lucrează la dezvoltarea fotbalului românesc. Accept orice critică atunci când ea este constructivă şi sunt deschis la orice sugestie dacă prin implementarea ei putem să devenim mai buni şi să lucrăm mai bine.
Cred că Federaţia Română de Fotbal şi domnul Gheorghe Hagi au obiective comune. La fel, foarte mulţi dintre foştii dumnealui colegi din “Generaţia de Aur”. Lucrez alături de Miodrag Belodedici (foto), Jean Vlădoiu şi Viorel Moldovan. Am lucrat împreună cu Costel Gâlcă, avem o relaţie de colaborare. Mă bucur de sfaturile şi de colaborarea lui Ionuţ Lupescu, Florin Prunea, Dorinel Munteanu. Aşadar, deşi poate stric un subiect de presă :-), cred că o exagerare când spuneţi că Generaţia de Aur nu e alături de Federaţia Română de Fotbal.
Ce îi recomandă pe oameni ca Sandu Tăbârcă şi Victoraş Iacob să facă parte din Comisia Tehnică FRF? Primul a jucat şi a antrenat la un nivel modest, iar al doilea n-are nicio selecţie în echipa naţională.
Am reuşit în aceste 12 luni să reconfigurăm şi să reformăm Comisia Tehnică, în sensul transformării acesteia în ceea ce ar fi trebuit să fie: un organism proactive, dinamic şi coordonator pentru zona tehnică, cu întâlniri săptămânale şi proiecte concrete.
Colegii din Comisia Tehnică au ales un model de reprezentativitate în cadrul acestui organism, astfel încât dezvoltarea fotbalului românesc să fie una completă. Sandu Tăbârcă este responsabil de implementarea proiectelor tehnice care ţin de metodologie şi pregătirea tehnico-tactică, atât la nivelul reprezentativelor de juniori, cât şi în cadrul strategiei naţionale de dezvoltare a fotbalului. Victoraş Iacob reprezintă zona de responsabilitate socială, pe care o şi manageriază în FRF, pentru că nu privim fotbalul doar ca un joc, ci, aşa cum şi este, ca pe un fenomen amplu, dincolo de barierele rezultatului.
Componenţa Comisiei Tehnice a fost decisă, aşadar, în direcţia unei funcţionalităţi crescute, pentru eficienţă şi performanţă, şi nu pe criteriul trofeelor sau selecţiilor. E nevoie, ca în fiecare grup de lucru, să existe implicare din partea fiecărui segment care contribuie la dezvoltarea fenomenului.
7.905.265 de euro a fost totalul datoriilor pe care le avea FRF la data de 31 decembrie 2014 din care 75.262 de euro erau datorii către bugetul asigurărilor sociale şi 29.445 de euro către bugetul de stat.
În procente, cu cât au scăzut cheltuielile FRF, dacă au scăzut, de la venirea dumneavoastră în funcţie?
Economia de cheltuieli a fost de aproximativ 15% în 2014 faţă de bugetul aprobat în martie 2014. Economii mult mai mari şi cu un rezultat financiar mult mai favorabil decât până acum vom vedea începând cu 2015.
Mulţi consideră că victoria dumneavoastră la alegerile FRF a fost influenţată şi de intervenţia politicului. Cum comentaţi?
Credeam că am ieşit, deja, cu toţii, din acest scenariu fals şi absurd. Nu pot comenta neadevăruri, pot doar să prezint realitatea, dar asta atunci când există o lipsă de informaţie. Ori, votul membrilor FRF în martie 2014 reprezintă o realitate care ţine de ordinul evidenţei, ce ar fi de comentat?
În ce relaţii sunteţi cu preşedintele LPF, Gino Iorgulescu? Sunteţi mulţumit de activitatea sa la Ligă?
Avem relaţii de lucru şi de la colaborare perfect funcţionale. Cât despre activitatea dumnealui în calitate de preşedinte al LPF, consider că reprezentanţii cluburilor din Liga I sunt cei în măsură, dar şi datori, în acelaşi timp, să evalueze.
La venirea în funcţia de preşedinte al FRF aţi comandat un audit. Ce a relevat acesta şi care e balanţa FRF în acest moment?
Auditul efectuat în 2014 pentru anul 2013 şi revizia de conturi la trimestrul I din 2014 au relevat atât intenţia fostei conduceri a FRF de a prezenta rezultate financiare mult mai bune decât cele reale, cât şi cheltuieli exagerat de mari până în martie 2014. De aceea, auditorul extern a şi calificat în raportul său cu opinie contrară rezultatele obţinute şi prezentate.
În acest moment avem noul raport al auditorului extern pentru întreg anul 2014, raport în care opinia nu mai este una contrară.
În al doilea rând, dacă vă referiţi la situaţia disponibilităţilor când întrebaţi despre balanţa FRF, ne-am propus pentru 2015 să echilibrăm veniturile cu cheltuielile astfel încânt să nu mai contăm pe rezervele anilor trecuţi, aşa cum s-a întâmplat până acum, în fiecare din ultimii ani.
Va fi afectată România de absenţa lui Mircea Sandu din Comitetul Executiv al UEFA?
Dacă vă referiţi la fotbalul românesc, sunt sigur că nu, din cel puţin trei motive. Primul vine din zona logicii: nu poate reprezenta fotbalul românesc cineva care a făcut rău fotbalului românesc. Şi asta spune totul. Fotbalul nostru ar avea de pierdut.
În al doilea rând, nu ne putem permite să trimitem ca reprezentant pe cineva care este profund închistat într-un mod de gândire rudimentar în raport cu realităţile şi tendinţele fotbalului aşa cum se regăsesc acestea în viziunea şi modul de lucru al UEFA. Dacă am face asta, abia atunci fotbalul nostru ar fi afectat!
Al treilea argument vine dintr-o realitate pe care am mărturisit-o deja: nu am avut nici măcar un feed-back pozitiv din partea personalităţilor europene în privinţa acestui domn, ba din contră, aşa că şansele să fi fost votat deveneau minime.
Care sunt motivele pentru care FRF îl sprijină pe olandezul Michael van Praag, la şefia FIFA?
Federaţia Română de Fotbal şi-a declarat public susţinerea pentru programul domnului Michael van Praag şi insist pe această idee. Dincolo de parcursul profesional remarcabil al actualului preşedinte al Federaţiei olandeze, am decis să susţinem un program, nu neapărat o persoană.
FIFA are nevoie de o dezbatere amplă în interior, şi asta cât mai repede, pentru regândirea agendei şi repoziţionarea forului mondial în raport cu UEFA, în principal. În programul domnului van Praag am regăsit principii, valori şi obiective pe care le împărtăşim, astfel că susţinerea noastră a venit cumva în mod firesc. Dorim o abordare dinamică şi inovatoare, iar analiza pe care am făcut-o asupra implicării noastre în alegerile pentru preşedinţia FIFA ne-au indicat că acest drum reprezintă varianta optimă la acest moment.
Sunteţi satisfăcut de munca lui Kyros Vassaras la şefia CCA?
Sunt satisfăcut, după 8 luni de activitate, cu direcţiile pe care îşi doreşte domnul Vassaras să le implementeze, apreciez strategia prin care îşi doreşte dezvoltarea fotbalului românesc. Pe de o parte, e prea devreme să vorbim de rezultate majore într-un domeniu atât de sensibil, iar pe de altă parte, fiţi siguri că doar atingerea obiectivelor, aşa cum e valabil pentru fiecare dintre cei care lucrează în Federaţia Română de Fotbal, va fi criteriul pentru evaluarea performanţelor.
132 de angajaţi avea Federaţia Română de Fotbal la finalul anului 2014.
În alegeri, aţi militat pentru ca preşedintele FRF să nu aibă mai mult de două mandate. Ulterior însă aţi renunţat la această idee. De ce?
E vorba de o informaţie publică, de anul trecut. Adunarea Generală a FRF a votat în iunie 2014 limitarea numărului de mandate pentru preşedintele FRF. S-a votat limitarea la trei mandate şi impunerea unei limite de vârstă, maximum 65 de ani. Aceste propuneri au venit în urma unei analize atente care a raportat fiecare factor la direcţia asumată de UEFA.
De ce FRF nu trimite oameni la echipele din străinătate unde sunt antrenori români pentru a evalua modul cum muncesc aceşti antrenori?
La nivel de prim eşalon, suntem reprezentanţi în Europa de Mircea Lucescu, Răzvan Lucescu, Ioan Andone sau Vasile Miriuţă. În afara Europei ar fi Cosmin Contra, Laszlo Boloni, Cosmin Olăroiu şi Victor Piţurcă, într-o primă categorie. Fireşte, urmează Florn Motroc, Valeriu Tiţa sau Eusebiu Tudor, fără ca lista să fie exhaustivă.
Cei mai mulţi sunt tehnicieni cu experienţă în Liga I, ale căror metode de antrenament sunt cunoscute în zona tehnică a FRF, unii au pregătit şi echipa naţională. Mai mult, în cadrul Şcolii Federale de Antrenori, cursanţilor pentru licenţa PRO li se recomandă stagii de pregătire tocmai la echipele pregătite de aceşti antrenori, iar multe s-au efectuat deja. În acelaşi timp, parcursul fiecărui antrenor român din această categorie este monitorizat de Comisia Tehnică.
E posibil ca Mircea Lucescu să se alăture staffului naţionalei? Există discuţii între dumneavoastră sau oameni din FRF cu Mircea Lucescu?
M-am bucurat şi mă bucur de o relaţie cu domnul Mircea Lucescu în urma căreia pot primi sugestii din partea unui fost mare fotbalist şi a unui antrenor extraordinar. În acelaşi timp, staff-ul echipei naţionale este alcătuit din profesionişti redutabili şi are un contract ferm, cu obiective precise. Astfel, o posibilă implicare a domnului Mircea Lucescu la nivelul echipei naţionale, aşa cum eu mi-aş dori, indiferent de forma pe care o va avea, poate deveni un subiect doar după finalul turneului Euro 2016. Până atunci, m-aş bucura mult ca domnul Mircea Lucescu să rămână alături de noi, aşa cum a fost şi înaintea meciului cu Irlanda de Nord. Fotbalul românesc are nevoie de întreaga dumnealui experienţă acumulată la cel mai înalt nivel de profesionalism în fotbalul european.
Vă deranjează că în popor vi se spune Ciurli Burli, în vreme ce predecesorul dumneavoastră era poreclit Naşul?
Consider că sunteţi o instituţie de presă caracterizată de seriozitate, astfel că mă aşteptam la întrebări serioase.
Nu ştiu la care popor vă referiţi, sincer să fiu. Sunt prezent pe stadioanele din ţară, am zilnic întâlniri cu oameni din fotbal şi din afara fenomenului, nu trăiesc într-un glob de cristal: chiar nu am auzit, nici măcar pe la colţuri, să se refere cineva la mine în acest mod.
Ştiu că un jurnalist a scris aşa ceva, apoi fostul preşedinte al FRF a repetat. Atât. Nu mă interesează legătura dintre cei doi, la fel cum nu mă deranjează nimic din ceea ce nu îmi prejudiciază activitatea. Sunt mojicii insignifiante, iar noi chiar avem treabă.
Ce notă v-aţi acorda pentru ce-aţi realizat în primul an de mandat?
Calificativele sunt oferite, finalmente, de performanţa sportivă. Iar ele vin din partea suporterilor. Dacă vorbim de performanţa instituţională, atunci membrii FRF sunt cei îndreptăţiţi să califice activitatea noastră. Personal, sunt implicat total, zi de zi, în acest proiect. Nu pot acorda o notă decât echipei mele, iar pentru ultimele 12 luni cred că se apropie de 10.
CITEŞTE ŞI:
Se încarcă comentariile...
