De ce fotbaliştii poartă „bustieră“: Explicaţia unei fotografii care a născut comentarii ironice

Artem Dovbyk

Artem Dovbyk (24 de ani) a devenit eroul Ucrainei, atunci când a marcat în minutul 120+1 al meciului cu Suedia pentru a-şi trimite echipa în sferturile Euro 2020. După ce nebunia marcării golului a trecut, masivul vârf de 1,89 de metri a devenit ţina ironiilor, în mediul online.

Iar asta pentru că Dovbyk şi-a celebrat reuşita, dându-şi tricoul jos. Moment în care i s-a văzut aşa zisa „bustiera“. Adică, nimic neobişnuit pentru cei care au o oarecare tangenţă cu lumea sportului, însă prilej de amuzament pentru cei a căror legătură cu activitatea fizică se rezumă la urmărirea meciurilor la televizor, cu berea în mână.

De fapt, bustiera folosită de Dovbyk e un accesoriu de nelipsit, nu doar pentru sportivii de performanţă, dar şi pentru mulţi sportivi amatori. Ea monitorizează parametri fizici, în timpul efortului. Informaţiile sunt recepţionate de cei din stafful tehnic, în timp real, în timpul antrenamentelor sau când se joacă meciurile. În funcţie de datele descărcate, echipa tehnică vede efortul depus de fiecare sportiv, dar şi intensitatea activităţii. În anumite momente, dacă se observă că un jucător a început să dea un randament mai scăzut din punct de vedere fizic, acest lucru e transmis antrenorului.

Costă de la 250 de lei în sus în magazinele din România

Şi sportivii amatori - cei care sunt mai disciplinaţi, preocupaţi de condiţia lor fizică - folosesc astfel de dispozitive, în timpul efortului. 

Ce-i drept, nu la fel de performante precum cele pe care le au atleţii profesionişti. Cele mai bune accesorii pentru amatori sunt centurile de monitorizare de ritm cardiac. Care costă de la 250 de lei în sus, în magazinele din România. Ele monitorizează pulsul, intensitatea efortului, numărul de calorii arse în timpul antrenamentului şi, în funcţie de aceste date, socotesc beneficiile unui antrenament. 

De asemenea, un individ care îşi monitorizează pulsul în timpul efortului îşi dă seama cam care e nivelul său de pregătire. Cu cât pulsul creşte mai lent, în timpul efortului intens, şi coboară mai rapid, în momentele de revenire, individul e mai bine pregătit din punct de vedere fizic. Reversul medaliei se vede în cazul celor care abia s-au apucat de sport: pulsul lor „explodează“ imediat cum creşte intensitatea efortului şi e nevoie de o perioadă mai mare de revenire.