Cupa Davis: Cândva visam la Salatieră, acum ne batem cu Luxemburgul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine dinaintea finalei din 1972 pierdută cu 3-2 de România în faţa Statelor Unite FOTO Getty Images
Imagine dinaintea finalei din 1972 pierdută cu 3-2 de România în faţa Statelor Unite FOTO Getty Images

În urmă cu 45 de ani, Ilie Năstase şi Ion Ţiriac jucau a treia finală de Cupa Davis contra Statelor Unite la Bucureşti. Echipa de-acum a ajuns în „Divizia C“ a tenisului.

O ştire seacă de pe agenţiile de presă transmitea în urmă cu o săptămână rezultatul de la Ramat Hasharon: Israelul a bătut România cu 5-0 şi a trimis echipa noastră de Cupa Davis în Grupa a II-a a Zonei Europa/Africa. Adică eşalonul al treilea, Divizia C a tenisului.
Fără Marius Copil, Horia Tecău şi Florin Mergea, absenţi mai mult sau mai puţin motivaţi, căpitanul nejucător Andrei Pavel a mers în această deplasare cu o echipă de puşti şi, logic, a venit prima înfrângere din istorie în faţa Israelului, retrogradarea în divizia respectivă. Între timp, ne-am aflat şi primul adversar, Luxemburgul, pe care-l vom întâlni în februarie pe teren propriu. Rămâne de văzut cu ce echipă şi cu ce antrenor, Andrei Pavel urmând a fi cooptat cu statut permanent în stafful Simonei Halep. 
Lucrurile nu au stat dintodeauna atât de rău. Să ne amintim.  „Finala Cupei Davis din 1972 a fost o confruntare dramatică, dacă nu cumva epică. Istoricii tenisului consideră meciul drept unul dintre cele mai bune momente petrecute de-a lungul anilor în Cupa Davis“. Aşa a relatat New York Times înfruntarea dintre România şi Statele Unite din octombrie 1972, de pe Arenele Progresul.
Povestea acelei finale e cunoscută de iubitorii tenisului, dar pe scurt putem spune că am avut o şansă mare să cucerim în premieră trofeul, că arbitrii de linie, români fiind, au tras cu noi cât au putut, şi că acea dispută a produs o emulaţie fantastică într-un Bucureşti altfel cenuşiu al acelor vremuri. Vorbim despre anii de glorie ai tenisului masculin românesc, ani în care Năstase şi Ţiriac au jucat de trei ori cu Salatiera de Argint pe masă.
Arenele BNR, în paragină
Pentru regimul comunist din România, câştigarea dreptului de a organiza finala Cupei Davis, premieră pentru o ţară din Europa de Est, a fost un motiv de mândrie naţională. Într-un articol din revista Historia (2011) se spune că arena de la Club Sportiv Progresul a fost modernizată, au fost reparate gradenele, s-au vopsit pereţii incintei, s-au schimbat instalaţiile sanitare din vestiare, s-a amenajat o sală pentru presă,  iar capacitatea tribunelor a crescut de la 2.500 la 6.500 de locuri. Salatiera de Argint a ajuns în România încă din 29 septembrie şi a fost expusă la Sala Dalles din Capitală, unde mii de români s-au înghesuit să o vadă de aproape. De la acel meci, la Arenele BNR nu s-a mai mişcat un ac, iar baza sportivă a ajuns în paragină, motiv pentru care Ţiriac a fost nevoit să mute turneul de băieţi la Budapesta.
Federer îşi aminteşte perfect Bucureştiul
Nici în anii în 2000 nu ne-am făcut de râs în Cupa Davis, ba chiar jucam constant în Grupa Mondială cu jucători precum Andrei Pavel sau Victor Hănescu. În februarie 2004, de exemplu, am întâlnit Elveţia lui Federer şi Wawrinka în Polivalentă din Bucureşti, întâlnire pe care Roger o are şi acum întipărită în memorie. „Îmi amintesc foarte bine, ca şi cum ar fi fost ieri. După victoria din semifinalele Australian Open cu Juan Carlos Ferrero am ştiut că, oficial, o să fiu pe primul loc în lume. În ziua următoare am câştigat finala cu Safin şi am urcat pe primul loc. Apoi am mers în România, era miercuri seară, am apucat să fac un antrenament cu echipa şi am jucat vineri, sâmbătă şi duminică împotriva lui Hănescu şi Pavel. Am fost foarte obosit, dar a fost una dintre cele mai bune săptămâni din carieră pentru că a fi numărul 1 a fost ceva special pentru mine. Mai ales că am putut să sărbătoresc alături de prieteni şi de colegii din echipa de Cupa Davis. Au fost foarte drăguţi. Am petrecut o săptămână frumoasă la Bucureşti, un loc cu amintiri plăcute pentru mine" şi-a amintit Federer într-un interviu acordat DigiSport.
Elveţia ne-a bătut atunci, dar un an mai târziu am ajuns până în sferturile de finală ale Cupei Davis, unde echipa lui Pavel şi Hănescu a pierdut confruntarea contra Croaţiei lui Ljubicici şi Ancic, naţională ce avea să cucerească trofeul în acel an.

3 finale de Cupa Davis a jucat România lui Năstase şi Ţiriac, toate trei pierdute în faţa SUA, în 1969, 1971 şi 1972
4 eşecuri la rând are actuala echipă a României, cu Spania, Belarus, Austria şi Israel

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite