Cum a fost furată mişeleşte Nadia la Jocurile Olimpice de la Moscova, în 1980: „Niciodată nu mai văzusem ceva atât de nedrept şi atâta corupţie!“

Cum a fost furată mişeleşte Nadia la Jocurile Olimpice de la Moscova, în 1980: „Niciodată nu mai văzusem ceva atât de nedrept şi atâta corupţie!“

Pentru România, Jocurile Olimpice din 1980 au însemnat, în ciuda celor 25 de medalii câştigate, o imensă nedreptate făcută gimnastei Nadiei Comăneci, pe atunci în vârstă de 19 ani, care a fost privată într-un mod absolut ruşinos de medalia de aur la individual-compus.

Ştiri pe aceeaşi temă

A XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Moscova, în perioada 19 iulie – 3 august 1980. Moscova a fost aleasă în detrimentul oraşului Los Angeles, care avea să găzduiască ediţia următoare. Ediţia din 1980 a marcat un moment de cumpănă în istoria acestei competiţii. Întrecerile au fost boicotate de peste 60 de ţări din Occident, care au protestat astfel, la îndemnul preşedintelui Statelor Unite, Jimmy Carter, faţă de invadarea Afganistanului de către sovietici. Chiar şi în aceste condiţii, la Moscova au fost prezenţi 5.179 de competitori, dintre care 1.115 femei şi 4.064 bărbaţi, reprezentanţi a 80 de ţări. Aceştia au participat la 203 probe din 21 de discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, kaiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, nataţie, pentatlon modern, echitaţie, tir, tir cu arcul, iahting şi volei.  Au fost prezenţi totodată 5.615 de ziarişti, dintre care 2.685 din presă scrisă şi 2.930 de ziarişti de radio şi televiziune.

Rusul Aleksandr Ditiatin a câştigat medalii la fiecare probă în gimnastica masculină, devenind singurul sportiv care a câştigat opt medalii la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice, iar cubanezul Teófilio Stevenson a devenit primul boxer care a cucerit aceeaşi categorie de trei ori consecutiv. În clasamentul pe medalii, primul loc a fost ocupat de Uniunea Sovietică, cu 80 de medalii de aur, 69 de argint şi 46 de bronz, urmată de Republica Democrată Germană, clasată pe locul al doilea, cu 47 de medalii de aur, 37 de argint şi 42 de bronz, şi de Bulgaria, pe locul al treilea, cu 8 medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz.

România a avut rezultate foarte bune la această ediţie a Olimpiadei. Cu cele 25 de medalii cucerite şi cu 203 puncte realizate, sportivii români s-au clasat pe locul al şaselea în clasamentul pe puncte şi pe total de medalii şi pe locul al şaptelea în clasamentul pe medalii de aur. La startul competiţiei, delegaţia României a aliniat 239 de sportivi, dintre care 76 de femei. Eroina acestor întreceri a fost tot Nadia Comăneci, care a cucerit două medalii de aur, una la bârnă şi una la sol, chiar dacă sovieticii au făcut tot ce-au putut ca s-o împiedice să strălucească din nou. Mai ales că la Campionatele Mondiale din 1979, de la Fort Worth (Statele Unite), româncele câştigaseră pentru prima oară aurul în competiţia pe echipe, chiar în dauna gimnastelor din Uniunea Sovietică. Ziua de 24 iulie 1980 a rămas în istoria Jocurilor ca una în care s-a petrecut o mare nedreptate. Un furt pe faţă, cum nu s-au sfiit să spună marea majoritate a celor care au asistat la concursul de la individual-compus. Înaintea ultimului aparat, bârna, Nadia, cea care era totodată şi ultima sportivă din concurs, avea nevoie de un 9,95 pentru a obţine cel de-al doilea titlu olimpic consecutiv. „Zeiţa de la Montréal“ a evoluat perfect, dar arbitrele au întârziat afişarea notei timp de 28 de minute, căutând un pretext pentru a o depuncta şi a-i oferi medalia de aur sovieticei Elena Davîdova. Până la urmă, Nadia a primit 9,85, fiind plasată astfel pe locul al doilea, la egalitate cu o sportivă din RDG, Maxi Gnauck. Peste ani, Nicolae Vieru, actualul preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Gimnastică, a rememorat evenimentele: „Erau patru arbitre în Comisie. Doamna Maria Simionescu şi cea din Anglia au dat notele pe merit, dar cele din URSS şi Cehoslovacia au acordat note foarte mici. Doamna Simionescu a oprit concursul, a încercat să determine schimbarea notei, s-a zbătut pentru Nadia, însă ordinul preşedintelul forului internaţional, sovieticul Iuri Titov, era clar, nota trebuia să rămână aceeaşi“.

Trimis al Televiziunii Române, Cristian Ţopescu a rememorat şi el acele momente: „Béla Károlyi se agita ca un leu în cuşcă. Protesta. Încerca să discute cu arbitrele. A intervenit şi Nicolae Vieru. Întrecerea a fost întreruptă timp de 28 de minute, iar eu trebuia să comentez ceea ce vedeam pe ecran. Am simţit nevoia de a spune câteva lucruri critice la adresa arbitrelor acelui concurs şi nu m-am abţinut să nu o fac. Colegul Octavian Vintilă, care transmitea de la mică distanţă de mine, pentru radio, s-a luat la ceartă cu un «tehnician» mascat al Televiziunii Sovietice, care stătea în preajmă şi îi asculta comentariul. A fost una dintre puţinele ocazii de acest fel în care nu numai că nu am fost arestat, dar am primit chiar felicitări de acasă pentru «felul patriotic în care am comentat»”.

„Pe tabelă a apărut nota: 9,85. Am dărâmat-o! Timp de 45 de minute, scandalul a continuat în faţa spectatorilor. În cele din urmă, am părăsit festivitatea de premiere şi, în timp ce ieşeam, un reporter de la ABC m-a întrebat ce părere aveam despre competiţie. I-am spus, sincer, că niciodată nu mai văzusem ceva atât de nedrept, atâta corupţie şi atât de puţin spirit olimpic”, a explicat şi antrenorul Béla Károlyi, în cartea sa, „Fără teamă”. Românii au reuşit totuşi să-şi ia o mică revanşă în faţa ruşilor. La câteva zile distanţă faţă de concursul de gimnastică, handbaliştii lui Ioan Kunst Ghermănescu au reuşit o victorie de senzaţie în faţa Uniunii Sovietice, 22-19, după ce la pauză erau conduşi cu 15-9!

Trebuie remarcată totodată şi performanţa pistolarului Corneliu Ion, care, într-o luptă epuizantă cu Jürgen Wiefel (RDG) şi Gerhard Petrisch (Austria), după trei manşe de baraj, a reuşit să-i depăşească şi să cucerească titlul olimpic cu un total de 596 de puncte.

Cele 25 de medalii cucerite de România

AUR: Nadia Comăneci, gimnastică (bârnă, sol), Ştefan Rusu, lupte greco-romane (68 kg), Ivan Patzaichin, Toma Simionov, caiac-canoe (C-2, 1.000 m), Sanda Toma, canotaj (1x), Corneliu Ion, tir (pistol viteză)

ARGINT: Vasile Dîba, Nicuşor Eşanu, Ion Geantă, Mihai Zafiu, caiac-Canoe (K-4, 1.000 m), Ivan Patzaichin, Petre Căpusta, caiac-canoe (C2, 500 m), Nadia Comăneci, Rodica Dunka, Emilia Eberle, Anca Grigoraş, Melita Ruhn şi Dumitriţa Turner, gimnastică (echipe), Nadia Comăneci, gimnastică (individual-compus), Emilia Eberle, gimnastică (paralele), Constantin Alexandru, lupte greco-romane (48 kg).

BRONZ: Dumitru Cipere, box (54 kg), Valentin Silaghi, box (75 kg), Ion Bârlădeanu, caiac-canoe (K-1, 1.000 m), Vasile Dîba, caiac-canoe (K-1, 500 m), Olga Homeghi, Dorina Roşca, canotaj (2 vâsle), Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur, Maria Constantinescu, Ana Iliuţă, Rodica Frântu, Rodica Pucatu, Elena Dobriţoiu, Marlena Zagoni, canotaj (8+1), Anghelache Donescu, Petre Roşca, Dumitru Velicu, Călarie (dresaj echipe), Melita Ruhn, gimnastică (sărituri), Melita Ruhn, gimnastică (paralele), Ştefan Birtalan, Iosif Boros, Adrian Cosma, Cezar Drăgăniţă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Folker, Claudiu Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stângă, Lucian Vasilache, Neculai Vasilică, Radu Voina, Maricel Voinea (handbal), Vasile Andrei, lupte (100 kg), Petre Dicu, lupte (90 kg), Marius Cătachiţiga, Corneliu Chifu, Laurenţiu Dumănoiu, Gunther Enescu, Dan Gârleanu, Sorin Macavei, Virgil Manole, Florin Mina, Cornel Oros, Nicolae Pop, Constantin Sterea, Nicu Stoian (volei).

Citeşte şi celelalte episoade ale serialului-maraton “Weekend Adevărul”: 

1976: Triumful lui Vasile Dîba de la Montréal, o performanţă pe nedrept uitată: „Mi s-a rupt padela încă din primii 10 metri!“

1972: „Septembrie Negru” şi atentatul care a schimbat lumea. Doi sportivi ucişi la München erau născuţi în România

1968: Povestea neştiută a marii campioane Lia Manoliu, decedată neaşteptat la nici 66 de ani. A fost senatoare pe listele Frontului Salvării Naţionale

 

1964: Enigmatica Mihaela Peneş. Campioana din 1964 trăieşte într-un anonimat total, împărţindu-şi existenţa între o mănăstire din Bucovina şi un cămin de bătrâni

 

1960: Iolanda Balaş a cucerit „Cetatea Eternă”, la Jocurile Olimpice din 1960, dar comuniştii „au ars-o“ la bani: „Nu uita, clasa muncitoare face economii!”

1956: Singurul campion olimpic de la Melbourne care mai e în viaţă povesteşte: „M-a lovit unul cu un topor în cap!" 

„Vedeam doi adversari în loc de unul”: Triumful lui Nicolae Linca, singurul campion olimpic al boxului românesc, care a luptat cu o mână ruptă în 1956

1952: Din istoria Jocurilor Olimpice. Eroul ediţiei din 1952, cehoslovacul Emil Zátopek, a fost trimis de comunişti să muncească într-o mină de uraniu

Glonţul de aur, glonţul ucigaş. Marele mister din jurul morţii lui Iosif Sîrbu, primul campion olimpic din istoria României, persistă şi după 51 de ani

1948: Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice. În 1948, la Londra, a intrat în scenă „Gospodina Zburătoare“

Din istoria Jocurilor Olimpice: Moartea suspectă a boxerului român Nicolae Berechet, în 1936. Autorităţile naziste au muşamalizat repede cazul!

1932: Din istoria Jocurilor Olimpice: Un marinar brazilian a vândut cafea pentru a ajunge în SUA, în 1932, şi a alergat desculţ pe stadion

1928: Întâmplări inedite de la Jocurile Olimpice: canotorul Pearce a dat prioritate raţelor, iar viitorul rege norvegian a luat aurul

1924: Cum au câştigat rugbiştii români medalia olimpică de bronz în 1924 după ce au pierdut ambele meciuri jucate

 
 
 

1908: Primul român medaliat a murit în mizerie. Comuniştii l-au considerat „duşman al poporului” şi i-au tăiat pensia

1904: Cum au vrut americanii să demonstreze „supremaţia albilor” faţă de „canibali feroce” şi alţi „primitivi”

1900: Amatorism la umbra turnului Eiffel

1896: Anul lui Spiridon, cărăuşul de apă din Atena

Antichitate: Primul campion a fost un bucătar, iar un boxer a ieşit învingător fără să-şi lovească deloc adversarul

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: