Cum a devenit canotajul un „aspirator de medalii“ pentru România: Explicaţiile unor rezultate fabuloase

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, campioane olimpice, la dublu vâsle
Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, campioane olimpice, la dublu vâsle

România „trăieşte“ prin canotaj, la această ediţie a Jocurilor Olimpice! Deocamdată, în afară de argintul luat de spadasina Ana Maria Popescu, restul medaliilor noastre, una de aur şi două de argint, au venit de la acest sport.

Şi la cum decurg lucrurile, în viitor, canotajul va detrona gimnastica, în clasamentul sporturilor care au adus cele mai multe titluri olimpice pentru România, de-a lungul istoriei. 

Pornind de aici, „Weekend Adevărul“ a vorbit cu Valeria Răcilă van Groningen (64 de ani), campioană la JO 1984, la Los Angeles, la simplu vâsle, şi medaliată cu bronz, la JO 1980, la Moscova, la dublu vâsle, alături de Olga Homeghi. Fosta noastră campioană a evaluat rezultatele de până acum de la Tokyo şi a explicat cum de canotajul obţine performanţe remarcabile, într-o ţară în care, din păcate, sportul a decăzut.

„Weekend Adevărul“: Avem un aur şi două medalii de argint până joi, la canotaj. Cum vi par aceste rezultate?

Valeria Răcilă van Groningen: Sunt nişte rezultate minunate, fantastice, de-a dreptul! Să iei deja trei medalii... E o muncă titanică, în spatele acestor performanţe. Aceşti sportivi au fost patru luni în Italia, în cantonament. Nici de Crăciun n-au fost acasă. E o performanţă cu atât mai mare, cu cât, în 2012, la Londra, nu s-a luat nicio medalie olimpică. Între timp însă, s-a format o echipă atât de frumoasă şi de tânără. Uite, băieţii, de pildă, au câştigat două medalii olimpice, ambele de argint, după 20 şi ceva de ani (n.r. - 29 de ani)!

Cum de reuşeşte canotajul să aibă continuitate, pe când, gimnastica, de pildă, unde aveam rezultate fabuloase, a „murit“? 

Bine, şi în canotaj au existat perioade de tranziţie, cu rezultate mai puţin bune. Mai ales că, după un ciclu olimpic, mulţi sportivi renunţă. Nu e uşor să motivezi sportivii pentru o perioadă atât de lungă, de la o ediţie a Jocurilor la alta. Eu sper ca acum, după Tokyo, să nu se lase foarte mulţi din echipă. Dar, oricum, avem o echipă foarte tânără. Cred că media de vârstă e de 24 de ani la sportivii noştri de la canotaj, la Tokyo. Şi, foarte important: am văzut că vin sportivi foarte buni din urmă. I-am văzut la campionatele de juniori, înainte de Tokyo. Avem o echipă foarte puternică şi acolo. 

Racila

Valeria Răcilă van Groningen, fostă campioană olimpică 

Şi, totuşi, de unde apar aceşti sportivi, atât de competitivi, la nivel internaţional?

Sunt mai multe explicaţii. În primul rând, Elisabeta Lipă (n.r. - preşedintele Federaţiei Române de Canotaj) a adus un antrenor din Italia, care are experienţă. Apoi, la canotaj, se luptă pentru atragerea sponsorilor. Fiind şi cea mai bună federaţie, probabil, primeşte şi mai mulţi bani de la buget, pentru cantonamente. Apoi, baza de la Snagov e refăcută total. Nu doar pentru canotaj, ci pentru toate sporturile care îşi pregătesc loturile acolo. Un amănunt foarte important: sportivii de la canotaj au bărci foarte bune în pregătiri. Ştiu că au contract cu o firmă care, în fiecare an, schimbă bărcile cu unele noi. Sunt însă şi unele probleme.

La ce vă referiţi?

Aceşti sportivi de la canotaj se şi chinuiesc la antrenamente. Numai ei ştiu cum s-au pregătit, ce sacrificii au făcut. Nu ştiu dacă ai fost vreodată, la Snagov, să vezi cum e pe lac... Problema e că sunt foarte mulţi oameni pe acel lac, cu skijet, cu tot felul de bărci cu motor, care tot timpul fac valuri. Drept urmare, aceşti sportivi trebuie să se antreneze ori foarte de dimineaţă, ori foarte târziu, după masă. Elisabeta (n.r. - Lipă) a încercat foarte mult să facă o pistă în altă parte, dar n-a reuşit niciodată, nici când a fost ministru. E foarte greu, din păcate, să te antrenezi pe lacul Snagov. 

Dintre cele trei medalii, care v-a bucurat cel mai mult?

Toate cele trei, în egală măsură. Bine, fetiţele alea din dublu (n.r. - campioanele olimpice, Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş) sunt fantastice! Mai ales că eu am tras şi la dublu, la Jocurile Olimpice de la Moscova (n.r. - în 1980), şi ştiu ce înseamnă proba de dublu. E foarte dificilă! Pentru că întotdeauna selecţia se face în felul următor: primul rămâne la simplu, următorii doi sportivi din lot intră în dublu. Deci, sunt cei mai buni din lot! Plus că e o probă foarte dură. De pildă, la finala câştigată de fetele noastre, câteva sutimi au făcut diferenţa între bărcile care au concurat. Plus că sunt două fete de câte 22 de ani, foarte drăguţe şi foarte muncitoare. Dar, ti-am zis, mă bucur foarte mult şi pentru băieţi, pentru că nu mai avuseseră de foarte mult timp o medalie olimpică. E foarte bine pentru sportul românesc, pentru canotaj, ce s-a realizat, la Tokyo. 

Practic, s-au luat medalii la un sport de care ne amintim, o dată la patru ani...

Nu e un sport foarte mediatizat, dar e foarte frumos. E păcat că nu e mai mult în prim-plan, la noi. Poate că acum, după aceste rezultate, lucrurile se vor mai schimba şi în această privinţă. 

20 de medalii de aur are România la Jocurile Olimpice, la canotaj. Gimnastica e, deocamdată, pe locul 1, cu 25 de titluri olimpice.  

Fotbaliştii de la Real Madrid se antrenează precum lotul de canotaj al României

Rezultatele bărcilor româneşti sunt şi rodul unui efort valorificat prin metode ştiinţifice de antrenament. Exact acest aspect a fost subliniat de jurnalistul Marian Burlacu. Într-un articol publicat în „Click!“, colegul nostru a remarcat: „Nimic nu este întâmplător pe lumea aceasta. Fotbaliştii de la Real Madrid au început să folosească, de luna aceasta, metode de testare fizică, pe care le-am văzut, în 2015, la lotul olimpic de canotaj al României!“, e un fragment din textul semnat de Marian Burlacu. Mai departe, acesta a explicat: „În canotajul românesc există o tradiţie în implicarea ştiinţei în pregătirea sportivilor. Prin 2000, Pierre de Hillerin, la acea vreme şef al Centrului pentru Problemele Sportului, îmi spunea că FR de Canotaj este una dintre puţinele federaţii sportive de la noi interesate de noutăţile care apar în sistemul de antrenament, la nivel mondial. La începutul acestei luni, antrenorul de fotbal, Florin Motroc, a postat pe contul său de Facebook un filmuleţ în care fotbaliştii lui Real Madrid se pregătesc, purtând măşti pe figură! Acest gen de testare fizică este folosită de lotul de canotaj al României din 2015“. La ce se foloseşte însă această metodă? A explicat profesorul Valeriu Tomescu, directorul Centrului Olimpic de Testare şi Asistenţă Ştiinţifică din cadrul COSR (COTAS): „Acest gen de măsurători se efectuează din 2015 la lotul de canotaj. Prin această testare se evaluează volumul maxim de oxigen. Acel VO2 Maxim. Se pot determina mai mulţi parametri. Lipide, proteine, carbohidraţi. Se determină pragurile ventilatorii, respectiv pragul ventilator unu, aerob, şi pragul ventilator 2, anaerob. În urma acestor evaluări, se pot stabili anumite dozări în antrenament. Altfel spus, pregătirea sportivilor de performanţă se individualizează“.

Bilanţul României, la JO 2020, după prima săptămână

Sport Concurent / Echipaj                           Medalia

Scrimă Ana Maria Popescu                           Argint la individual

Canotaj Ancuţa Bodnar, Simona Radiş   Aur la dublu vâsle

Canotaj Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari                                                                                Argint la patru rame masculin, fără cârmaci

Canotaj Marius Cozmiuc, Ciprian Tudosă Argint la dublu rame masculin

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite