Cine scuipă coji de seminţe în trofeul de la Wimbledon

Cosmin Hodor şi Simona Halep

În „Game of Thrones“, Hodor a fost un erou mut. În realitatea românească, Hodor, Cosmin Hodor, e un patriot de cârciumă, înfierbântat, care a ajuns managerul de comunicare al Simonei Halep, probabil cel mai important sportiv român de după Nadia Comăneci.

Şi, ca orice patriot d-ăsta de pripas, excitat de victoria altminteri remarcabilă a Simonei Halep asupra româno-canadiencei Bianca Andreescu, a slobozit pe internet câteva panseuri ridicole pe care, probabil, i le-a inspirat succesul „lu’ şefa“. Sau aşa şi-a imaginat el contribuţia personală la succesul Simonei.

„Astăzi, Simona, ne-a arătat odată în plus că nu este nevoie să pleci din România pentru a face performanţă la nivel înalt; românii trăiesc cu ideea greşită că rămânând în Romania nu pot face performanţă. Bianca este o campioană a Canadei, iar propunerea Simonei pentru noi este să fim campioni pentru România.

Trebuie să mulţumim şi părinţilor Simonei care nu au ales ideea finanţării unei alte ţări şi a juca pentru un alt steag.

Asta este propunerea mea, să spună povestea unei alegeri; alegerea unui român de a face performanţă sub steagul României şi că dacă românii vor alege să lupte sub un alt steag nu vom avea o Românie mai bună!”, a grăit slugarnicul amploaiat.

Cu alte cuvinte, le-a reproşat părinţilor Biancăi Andreescu că nu au fost bogaţi. Că nu şi-au permis, ca părinţii Simonei, să susţină financiar cariera ficei lor şi au apelat la sprijinul care li s-a oferit de statul canadian. Ce ticăloşi şi capitaliştii ăştia canadieni, să ofere şansa practicării tenisului tuturor copiilor talentaţi, indiferent de banii părinţilor, în antiteză cu socialiştii români care nu mişcă un deget, în general, pentru copiii cu ambiţii sportive din familii sărace, şi nici pentru Simona Halep, până când nu au întrezărit speranţa că ar putea să căpuşeze imaginei acestei sportive extraordinare.

Am convingerea că o jucătoare de talia şi experienţa pe care a acumulat-o Simona nu poate gândi atât de îngust. Halep e o jucătoare profesionistă, care înţelege mult mai bine ca noi, spectatorii, că a jucat un meci frumos, pe muchie de cuţit, care se putea termina şi invers. Oare dacă Bianca Andreescu îşi fructifica şansele din setul secund, azi trebuia să facem apologia românilor care au ales să părăsească România? Ce legătură are asta cu sportul şi cu meciul de ieri? Cu munca zilnică a fiecărui sportiv şi cu talentul şi calităţile lui?

Cariera sportivă de excepţie a Simonei şi deciziile pe care le-a luat ca să atingă succesul arătă că se raportează raţional la fenomenul sportiv. Probabil, mutatis mutandis, şi la viaţă, în general. Iar mesajul patriotic-linguşitor al angajatului ei a pus-o într-o situaţie penibilă faţă de o colegă din circuit care, întâmplător, e şi româncă, ca şi în faţa românilor obişnuiţi, cărora admiraţia pentru Halep nu le anihilează orice urmă de activitate neuronală.

Simona, exemplul tău de până acum ne-a arătat că românii nu sunt condamnaţi la minciună, şmecherie congenitală şi păcăleala muncii! Scapă de neavenit! Distanţează-te cumva!