Centenarul Olimpismului Românesc, celebrat cu fast la Ateneul Român. Băsescu: „Sportivi şi antrenori au ajuns eroi“

Alin Petrache va fi gazda sărbătorii organizate la Ateneul Român FOTO Mediafax

Ateneul Român va fi gazda unui eveniment unic în istoria sportului românesc, celebrarea unui secol de când a luat naştere mişcarea olimpică în România.

UPDATE: Preşedintele României, Traian Băsescu, a ţinut un discurs în faţa invitaţilor la Ateneul Român şi s-a declarat impresionant de cele 302 medalii olimpice. „Mari satisfacţii au adus gimnastica, boxul, atletismul, caiacul şi toate disciplinele olimpice. Dar să nu uităm că bazele au fost puse în anul 1924, când am obţinut prin echipa de rugby prima medalie, medalia de bronz“, a spus Traian Băsescu.

„Toţi la un loc aţi făcut un lucru extraordinar. Aţi scris istoria sportului românesc. Vă mulţumesc pentru devotament, performanţe şi pentru gloria pe care aţi adus-o şi o veţi aduce în continuare României“, a încheiat preşedintele României.

Preşedintele a afirmat că îşi aminteşte, din copilărie, când Iolanda Balaş înregistra recordul mondial.

"Îmi aduc aminte, eram copil, şi ţin minte 1,91 m, nu era înălţimea Iolandei Balaş, ci era recordul ei mondial", a spus şeful statului.

”Eram mai mare şi m-a impresionat până la emoţia supremă, la lacrimi, văzându-l pe Ivan Patzaichin vâslind cu pagaia ruptă, cum este de neuitat pentru noi când aparatura electronică de la Montreal nu putea să scrie 10. Ce tehnologie? Aveam un om deasupra tehnologiei pregătite pentru Jocurile Olimpice. Sunt greu de uitat performanţele lui Gabi Szabo, performanţele din toate domeniile”, a afirmat şeful statului.

La 100 de ani distanţă de la înfiinţare (1914), Comitetul Olimpic Român (COR), devenit între timp Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), îşi aniversează centenarul, prilej cu care, la Ateneul Român din Capitală, va fi organizată vineri, 12 august, începând cu ora 19.15 (TVR 2), o fastuoasă aniversare a olimpismului românesc.

La acest eveniment de gală sunt aşteptaţi oaspeţi de seamă ai mişcării olimpice, atât din România, cât şi din străinătate. Printre invitaţi se numără preşedintele şi premierul României, preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Thomas Bach, preşedintele Comitetelor Olimpice Europene, Patrick Hickey, dar şi medaliaţi olimpici români şi ambasadori ai României de-a lungul timpului.

În total, la marea sărbătoare au fost invitaţi peste 300 de foşti sportivi care au urcat pe podiumul olimpic. Aceştia vor fi premiaţi şi recompensaţi de oficialii COSR în semn de respect pentru performanţele obţinute de-a lungul timpului la Jocurile Olimpice.

“Aniversarea centenarului olimpismului românesc este unul dintre cele mai importante momente din istoria sportului românesc, pe care dorim să-l marcăm aşa cum se cuvine. Vom fi onoraţi şi bucuroşi să-i avem printre noi pe toţi medaliaţii olimpici care vor putea răspunde invitaţiei lansată de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Am fost şi suntem mândri de cei alături de care am trăit bucuria victoriilor sportive româneşti în competiţiile olimpice şi vrem să sărbătorim împreună cei o sută de ani de olimpism românesc”, a spus Alin Petrache, preşedintele COSR.

Staţiile de metrou din Bucureşti, redenumite

Cu prilejul aniversării centenarului olimpismului românesc, COSR a realizat un parteneriat cu Metrorex prin care toate staţiile metroului din Bucureşti vor purta, simbolic, până la finalul lunii septembrie, numele unor foşti campioni olimpici care au intrat in istoria sportului românesc. Spre exemplu, Piaţa Unirii va purta numele "Nadia Comăneci", în vreme ce staţia Piaţa Unirii 1 se va numi "Ivan Patzaichin". De asemenea, în staţiile de metrou au fost montate panouri publicitare pentru informarea cetăţenilor despre aniversarea a 100 de ani de olimpism românesc.

Preşedinţia a decorat COSR

Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat pe 8 septembrie decretul de decorare a COSR cu Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa I. Decorarea a fost făcută la propunerea ministrului Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo. Alin Petrache, preşedintele COSR, a menţionat că acest decret reprezintă recunoaşterea meritelor tuturor celor care au făcut sau fac parte din mişcarea olimpică.

Prima medalie olimpică, la Paris, în 1924

Jocurile Olimpice de vară reprezintă cel mai mare eveniment sportiv de pe planetă, care se desfăşoară o dată la patru ani şi care grupează energii nebănuite şi cheltuieli exorbitante făcute de ţările organizatoare. Jocurile Olimpice sunt atestate documentar încă din Antichitate, însă, după 1500 de ani de pauză, au fost reluate în 1896, la Atena, aceasta fiind considerată prima ediţie a Jocurilor moderne. Revitalizarea acestei competiţii planetare se leagă de Baronul Pierre de Coubertain, un nume de referinţă în olimpismul internaţional.

La 18 ani distanţă de la prima ediţie a Jocurilor moderne, în anul izbucnirii Primului Război Mondial (1914), a fost înfiinţat Comitetul Olimpic Român (COR), o instituţie care, de-a lungul vremii, a militat pentru dezvoltarea şi sprijinirea mişcării olimpice în România. Primul preşedinte al acestei organizaţii a fost Regele Carol I.

Prima participare a României la Jocurile Olimpice a fost consemnată la a doua ediţie, cea din anul 1900, de la Paris, în vreme ce prima medalie cucerită de sportivii români datează din anul 1924, tot la Paris, acolo unde naţionala de rugby cucerea bronzul olimpic.

Cea mai bună prestaţie a României la Jocurile Olimpice a fost realizată în 1984, la Los Angeles. Atunci, pe fondul boicotului ţărilor din Europa de Est, în frunte cu URSS (România a fost singura ţară din blocul comunist care nu a participat la acest boicot), sportivii români au cucerit cele mai multe medalii în istoria participărilor la o ediţie a Jocurilor. Aceştia au obţinut 52 de distincţii (20 de de aur, 16 de argint, 17 de bronz).

Doar o medalie la JO de iarnă

Pe lângă Jocurile Olimpice de vară, Comitetul Internaţional Olimpic organizează din patru în patru ani şi Jocurilor Olimpice de iarnă. Prima ediţie a întrecerilor ce se desfăşoară în sezonul rece a avut loc în anul 1924, la Chamonix (Franţa). Până în 1992, Jocurile de iarnă s-au desfăşurat în aceiaşi ani ca Jocurile de vară. Din anul 1994 au fost, însă, decalate cu doi ani faţă de întrecerile de vară.

Dacă la Jocurile Olimpice de vară România a excelat de-a lungul vremii, nu acelaşi lucru se poate spune despre evoluţiile de la întrecerile olimpice de iarnă. Sportivii români au obţinut o singură medalie de bronz în istoria participărilor la Jocurile de iarnă, prin echipajul de bob două persoane format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, la JO de la Grenoble (Franţa), în 1968. Sportivii din ţara noastră au participat la 19 din cele 22 de ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă, absentând de la prima şi de la cea organizată în Squaw Valley (SUA, 1960).

Rezultatele României la Jocurile Olimpice de vară

Ediţie   Aur Argint Bronz Total
1896 Atena  nu a participat
1900 Paris  0 0 0 0
1904 St. Louis  nu a participat
1908 Londra  nu a participat
1912 Stockholm nu a participat
1920 Anvers  nu a participat
1924 Paris  0 0 1 1
1928 Amsterdam 0 0 0 0
1932 Los Angeles nu a participat
1936 Berlin  0 1 0 1
1948 Londra  nu a participat
1952 Helsinki  1 1 2 4
1956 Melbourne 5 3 5 13
1960 Roma  3 1 6 10
1964 Tokyo  2 4 6 12
1968 Mexico City 4 6 5 15
1972 Munchen 3 6 7 16
1976 Montreal  4 9 14 27
1980 Moscova  6 6 13 25
1984 Los Angeles 20 16 17 53
1988 Seul  7 11 6 24
1992 Barcelona 4 6 8 18
1996 Atlanta  4 7 9 20
2000 Sydney  11 6 9 26
2004 Atena  8 5 6 19
2008 Beijing  4 1 3 8
2012 Londra  2 5 2 9
Total   88 94 119 301

Sporturi Aur Argint Bronz Total
Gimnastică 25 21 26 72
Canotaj 19 10 8 37
Atletism 11 14 10 35
Caiac-canoe 10 10 14 34
Lupte  7 8 17 32
Tir  6 4 5 15
Scrimă  3 5 7 15
Nataţie  3 2 4 9
Haltere  2 7 4 13
Box  1 9 15 25
Judo  1 2 3 6
Handbal 0 1 3 4
Călărie  0 1 1 2
Bob  0 0 1 1
Rugby  0 0 1 1
Volei  0 0 1 1
Total  88 94 120 302

Conducătorii Comitetului Olimpic şi Sportiv Român în cei 100 de ani de existenţă:

Regele Carol I (1914 - 1920)
Prinţul George Valentin Bibescu (1920 - 1923)
Regele Carol I (1923 - 1930)
Regele Carol al II-lea al României (1930 - 1940)
Ion Gheorghe Maurer (1947 - 1951)
Mihail Macavei (1951 - 1953)
Alexandru Şiperco (1953 - 1959)
Manole Bodnăraş (1959 - 1960)
Aurel Duma (1960 - 1966)
Anghel Alexe (1966 - 1974)
Generalul Marin Dragnea (1974 - 1984)
Haralambie Alexa (1984 - 1987)
Generalul Gheorghe Gomoiu (1987 - 1989)
Generalul Constantin Opriţa (iunie - decembrie 1989)
Lia Manoliu (1990 - 1998)
Ion Ţiriac (1998 - 2004)
Octavian Morariu (2004 - 2014)
Alin Petrache (2014 – prezent)

ŞTIAŢI CĂ?

Prima medalie olimpică a României (bronz) a fost câştigată de echipa naţională de rugby, la JO din 1924 (Paris)

Montreal 1976: Nadia Comăneci obţine prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice (la paralele)

Sydney 2000: Podium 100% românesc la gimnastică, în proba de individual compus, format din Andreea Răducan, Simona Amânar şi Maria Olaru

52 de medalii a cucerit România la ediţia din 1984 (Los Angeles), cele mai multe din istoria participării la Jocurile Olimpice

37 de medaliaţi cu aur, 60 cu argint şi 78 cu bronz a avut România la Jocurile Olimpice

302 de medalii au câştigat în total sportivii români în istoria Jocurilor Olimpice, dintre care cele mai multe au fost obţinute la gimnastică (71)

Alin Petrache: Avem un secol de împliniri, de victorii, pe care îl sarbătorim împreuna cu toţi cei care l-au construit cu fiecare oră de pregătire, cu fiecare efort supraomenesc, iar înaintea noastră avem un viitor în care vom încerca să ne ridicăm la nivelul acestei moşteniri”

Rolul COSR în România:

- este o asociaţie autonomă, nonprofit, de interes naţional, cu personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice şi a statutului propriu

- are rolul de a propaga principiile fundamentale ale olimpismului la nivel naţional şi de a cultiva în rândul tineretului interesul pentru sport

- organizează, împreună cu federaţiile naţionale ale sporturilor olimpice, selecţia şi pregătirea sportivilor, asigurind reprezentarea ţării la Jocurile Olimpice, precum şi la competiţiile regionale, continentale şi intercontinentale organizate sub egida Comitetului International Olimpic

- împreună cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi federatiile naţionale organizează şi subvenţionează centre naţionale olimpice de pregătire a juniorilor

- acordă lunar, din bugetul propriu, prime de lot olimpic sportivilor şi antrenorilor în perioadele de pregatire centralizată

- acordă lunar rente viagere tuturor medaliaţilor olimpici ai României

- este finanţat din subvenţii de la bugetul de stat, sponsorizări, donaţii şi contribuţii în bani sau în natura de la persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinatate, venituri proprii realizate prin comercializarea emblemei olimpice, a însemnelor proprii şi a timbrului olimpic, contribuţii din partea Loteriei Române etc.