Carmen Tocală, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret: „Dăm premii de nivel occidental“

Noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret susţine că recompensele pentru medaliaţii români la JO vor fi comparabile cu acelea oferite de marile puteri sportive din Europa.

„Weekend Adevărul": Aţi fost numită recent în funcţia de preşedinte al ANST. Care sunt planurile pentru perioada următoare?

Carmen Tocală: Ele vizează în primul rând participarea României la Jocurile Olimpice de la Londra, competiţie care va avea loc peste o lună. Aceasta este principala preocupare din acest moment atât a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, cât şi a Autorităţii Naţionale pentru Tineret şi Sport. 

S-au luat deja decizii în acest sens?

Da. Am stabilit că premi-ile sportivilor medaliaţi se vor dubla. În aşa fel încât motivaţia financiară a sportivilor care vor reprezenta România la Londra să fie cât mai mare. E bine de ştiut că aceasta este comparabilă cu aceea promisă sportivilor din alte ţări, inclusiv a celor cu pretenţii din Europa.

Jocurile Olimpice reprezintă, aşadar, principala preocupare a ANST?

Da, însă nu este singura. Ne preocupă buna reprezentare a României la principalele competiţii sportive internaţionale. Ne dorim să găzduim şi noi cât mai multe competiţii importante. Aşa cum au fost, de pildă, în ultimele săptămâni, Semimaratonul Internaţional Bucureşti, etapa din Cupa Mondială de judo, Turul României la ciclism sau IRB Nations Cup, turneul de rugby desfăşurat sub egida forului mondial. 

De ce sunt atât de importante aceste întreceri pentru noi?

Aceste competiţii, pe lângă faptul că sportivii noştri au avut ocazia de a se întrece cu adversari de valoare din străinătate, au făcut să se vorbească despre ţara noastră peste tot în lume. Ar trebui să înţelegem că, dincolo de efortul financiar şi uman făcut pentru a le găzdui, ele promovează cel mai bine imaginea României, mult mai bine decât orice altă formă de activitate. 

Aţi vorbit despre organizarea acestor competiţii internaţionale... 

Este important să organizezi astfel de campionate pentru că astfel se creează o emulaţie. Ele contribuie la creşterea interesului publicului şi implicit a numărului de practicanţi în sportul în care ai astfel de întreceri la tine acasă. Este ceva dovedit. Aşa s-a întâmplat cu Spania după ce a organizat Jocurile Olimpice din 1992. Nu este deloc întâmplător că această ţară este acum o mare putere în sport. Şi China se află în aceeaşi situaţie. După Jocurile de la Beijing a crescut numărul celor interesaţi de sport, a practicanţilor. S-au ridicat baze sportive moderne, iar ele au servit la găzduirea altor competiţii internaţionale importante. Şi la noi, dacă avem un astfel de campionat, după el există un număr mai mare de copii care reacţionează imediat. Mai târziu, după zece-doisprezece ani, ei devin performerii de care are atâta nevoie sportul românesc. Nu am inventat noi asta. Aşa se întâmplă în sportul dezvoltat, de afară.

Dar în România nu prea avem săli, stadioane, baze sportive moderne, în care să organizăm astfel de competiţii importante.

Cred că, dacă am avea un memorandum în acest sens, am avea şi săli, şi stadioane la nivelul acestui secol. Nu ne-a preocupat acest aspect pentru că nu s-a înţeles la noi, şi nu mă refer la oamenii de sport, că sportul este parte a culturii. Orice sală poate fi împărţită între sport şi cultură. Poţi organiza acolo şi o competiţie sportivă, dar şi un spectacol.

Cum colaboraţi cu Alin Petrache, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Rugby, acum vicepreşedinte ANST?

Este colegul meu. Am colaborat foarte bine de mult timp, în multe acţiuni. Suntem prieteni. Alin Petrache este tânăr, are iniţiativă, idei interesante, putere de muncă. Vine dintr-un sport nobil, rugby-ul, care impune respect şi promovează valori, principii. Sunt convinsă că vom face o echipă bună şi că vom reuşi să schimbăm în bine faţa sportului românesc. 

Care este prioritatea ANST din punctul vostru de vedere?

Avem deja obiective comune în ceea ce priveşte legislaţia. Noi trebuie să ne raportăm la legislaţia europeană. Nu trebuie să inventăm noi nimic. Legislaţia sportului din Europa există. Reforma sportului de la noi trebuie făcută în raport cu aceasta. Şi se va face. Noi nu vrem să... Că aşa vrem noi. Noi vrem să ne raportăm la legislaţia europeană a sportului, la Tratatul de la Lisabona, iar parlamentarii, oamenii politici trebuie să înţeleagă că trebuie să ne aliniem la aceasta. Şi că acel tratat a fost semnat de toţi preşedinţii de stat din Europa.

Cum decurge ancheta în cazul Bacalaureatului sportivilor olimpici?

Înainte de toate, am solicitat să se facă o analiză a situaţiei. Mai precis, am cerut tabelele cu sportivii şi explicaţii legate de trecerea lor pe respectiva listă. Dacă în urma acestei analize vom constata că au existat nereguli vom demara şi o anchetă. Aveam nevoie de un timp necesar pentru aceasta. Nu puteam lua decizii peste noapte. Trebuie să existe o prezumţie de nevinovăţie pentru oricine. Am primit de la federaţii explicaţii legate de sportivii trecuţi pe tabel. 

A făcut valuri în presă cazul Dorinei Melinte, fiica Doinei Melinte, fostul preşedinte al ANST...

Nu pot să spun decât că este un caz particular şi eu sper ca el să fie şi unic.

S-a vorbit mult despre faptul că sportivii, fie că sunt olimpici de perspectivă, fie componenţi ai unor loturi naţionale, nu au timp să facă şi performanţă şi să studieze la fel de mult ca un copil care nu face sport. Nu ar fi bine ca examenul să fie diferit în cazul primilor?

Întâi de toate, trebuie să fie diferenţiat Bacalaureatul. Sportivii reprezintă o categorie specială şi ar trebui ca examenul lor să fie diferenţiat. Nu toţi elevii din România sunt la Colegiul „Sava „sau la liceele bune din ţară. Păi şi atunci ce facem cu ei? De ce să-l punem pe un copil de la un liceu tehnologic sau de la unul cu program sportiv să dea Bacalaureatul la fel ca unul care a studiat la „Sava"? Examenul la facultăţi este diferenţiat. La fel cel de admitere în clasa a IX-a. Şi ne-am găsit acum să avem unul uniform la Bacalaureat. Acesta din urmă este examenul de maturitate, de intrare în viaţă. Şi nu putem să oprim copiilor ascensiunea! Indiferent de domeniul de activitate. Ce facem? Nu-i mai lăsăm pe copii să profeseze? Nu este vorba numai despre sport aici. Eu cred că este un dezastru pentru întreaga societate.

"Nu sunt înregimentată politic. Am refuzat să mă înscriu într-un partid. Pentru mine, singura politică este aceea a sportului.''

Fiul ei cochetează cu echipele din NBA

În vârstă de 24 de ani, Vlad Moldoveanu, fiul lui Carmen Tocală, s-a perfecţionat în jocul de baschet din momentul în care a ajuns în SUA. El a activat în NCAA, campionatul studenţesc, pentru American University, echipă pentru care a avut o medie de peste 20 de puncte pe meci. Plecat în Europa, la Benetton Trevizo, sezonul trecut, el va reveni peste Ocean, sperând să obţină un contract la o echipă din NBA. De asemenea, în această vară se va antrena la Get Skils Basketball Academy din Michigan. Căsătorit recent cu prietena lui din America, Krista Cicala, care a practicat voleiul, el şi-a programat „luna de miere" în Bahamas. În august, Vlad Moldoveanu va veni în ţară, urmând a participa la preliminariile CE din 2013.

Aceste premii vor fi dublate

- locul 1 - 35.000 euro
- locul 2 - 28.000 euro
- locul 3 - 21.000 euro
- locul 4 - 14.000 euro
- locul 5 - 10.500 euro
- locul 6 - 7.000 euro
- Pentru un record olimpic se oferă în plus 24.000 de lei

CV

- Carmen Tocală

- s-a născut la 15 martie 1962, la Piteşti.
- ca jucătoare de baschet, între 1977 şi 1999, a jucat la Politehnica Bucureşti, Rapid Bucureşti, Bayern Leverkusen şi Someş Dej.
- între 1977 şi 1992 a evoluat în loturile naţionale de cadete, junioare şi senioare.
- a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti. Între 1987 şi 1990, a fost asistent cercetare la Institutul Politehnic din Capitală.
- are un Masterat în Educaţie Fizică şi Manageriat Sportiv, la Universitatea „Spiru Haret". A urmat un program de specializare în domeniul Relaţii Internaţionale la Institutul Diplomatic Român.
- în 1991, a absolvit Şcoala de antrenori de baschet (are categoria I). A fost antrenor-manager la Sportul Studenţesc (1999-2004), antrenor la loturile naţionale de tineret (2001) şi de senioare (2004).
- a fost reporter special la cotidianul „Sport XXI" (1995-1997) şi redactor-şef adjunct la revista „Vedete" (1998-2004). În 2004, a devenit manager coordonator al revistei „FR Baschet Magazin".
- în 2004, a ocupat funcţia de secretar la FR de Baschet
- în 1983, a primit titlul de Maestru al Sportului, iar în 1997 pe cel de Maestru Emerit al Sportului
- din 2000 este preşedintele Fundaţiei ProBaschet Omnilogic.
- în 2008, a fost aleasă reprezentant al federaţi-ilor naţionale în Comitetul Director al Agenţiei Naţionale Anti-Doping.
- între 2006 şi 2010 a fost membru în Comisia FIBA Europa - feminin.
- din 2010, este membru în Central Board FIBA Europa.
- în iunie 2005, a fost aleasă preşedinte al Federaţiei Române de Baschet, fiind prima femeie care a ocupat această funcţie - i-a succedat, ca preşedinte interimar, lui Ioan Dobrescu, promovat secretar general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. A fost realeasă în 2009.