Bouchard, învinsă în „finala“ calificărilor de o italiancă. „Am ajuns la anorexie. A trebuit să mă rup de tenis“ | Poveştile Australian Open 2020
0
Martina Trevisan este una dintre cele şase jucătoare care şi-au câştigat, vineri, biletul de acces pe tabloul principal de la Australian Open. Face valuri în Italia, după ce a învins-o în ultimul tur al calificărilor pe Eugenie Bouchard, cândva a cincea jucătoare a lumii (mai precis într-un 2014 reper pentru cariera sa, rămas ca un detaliu estompat pe fundalul a sute de pictoriale provocatoare).
Trevisan a câştigat 6-4, 6-3, lăsând-o „Genie“ în afara primului turneu de Mare Şlem al anului pentru prima dată din 2013 încoace. De partea cealaltă, Martina va debuta pe tabloul principal într-un Grand Slam, la 26 de ani, lăsând în spate o „Golgotă“ dură.
Martina Trevisan, locul 154 WTA în acest moment, şi-a început parcursul în calificările de la Australian Open 2020 cu o victorie 6-4, 6-1 în faţa româncei Jaqueline Cristian. A trecut apoi de Ysaline Bonaventure, 6-0, 6-2, pentru ca vineri să încheie meciul cu Bouchard cu un as şi mâinile ridicate spre cer. Martina este sora mai mică a lui Matteo Trevisan, fost jucător de Top 300 ATP.
Patru ani de exil din tenis: cum a învins anorexia Martina Trevisan
„Corriere della Sera“ dezvăluie povestea dură de viaţă a Martinei Trevisan, o stângace a cărei uşurinţă de a trimite mingea din tuşă în tuşă de pe linia de fund a terenului în duelul cu Bouchard a impresionat. Cu 23 de lovituri câştigătoare şi 29 de cadouri venite de la Bouchard, sub forma unor greşeli neforţate, Trevisan a smuls la limită primul set, cu un break în ultimul game, dar l-a dominat pe al doilea, chiar dacă a avut nevoie să treacă de două ori pe linia de serviciu pentru a închide meciul, după ce condusese cu 5-0.
„Ca junioară, nu a ratat nicio prezenţă la Grand Slam-uri, dar în viaţă a fost nevoită să înfrunte adversari cu mult mai puternici decât în circuit. Toată lumea îi remarcase talentul, dar nimeni şi problemele“, scriu jurnaliştii italieni.
Totul părea perfect. Dar înăuntru, eu ştiam că nu este aşa. Tenisul devenise un mediu în care nu mă mai simţeam confortabil. Am făcut, probabil, o greşeală, jucând până când m-am pierdut de tot, astfel încât am ajuns la anorexie. A trebuit să mă rup de tenis, altfel aş fi fost distrusă. Martina Trevisan
În cuvintele Martinei, aşa a început drumul „Golgotei“. A apelat la un psiholog. Iar timp de patru ani, între 2010 şi 2014 nu a părăsit Pontedera, o comună din Toscana, devenind profesoară. Şi-a făcut apoi curaj să bată din nou la porţile „Regatului Tenis“. A început cu ITF-uri, apoi în 2017 a fost inclusă în echipa de Fed Cup a Italiei, alături de veterana Sara Errani, într-un duel cu Taipei.
Vineri, a gustat fericirea. „Prima dată nu se uită niciodată“, a scris Martina Trevisan pe reţelele de socializare.
Se încarcă comentariile...
